Important: Acest ghid este informativ. Apneea în somn se diagnostichează doar printr-un test de somn recomandat de medic. Nu folosi chestionarele sau dispozitivele de mai jos pentru a te diagnostica sau a renunța la un tratament prescris.
Pe scurt
- Apneea obstructivă în somn este foarte frecventă: o estimare globală vorbește de aproape un miliard de adulți între 30 și 69 de ani, cei mai mulți nediagnosticați [1]. Dovezi moderate
- Sforăitul nu înseamnă automat apnee, dar sforăitul puternic împreună cu pauze de respirație observate, oboseală ziua și tensiune mare sunt semnale de evaluat. Chestionarul STOP-Bang ajută la triere, nu la diagnostic [2][3]. Dovezi moderate
- Apneea netratată e asociată cu hipertensiune și evenimente cardiovasculare, dar asta vine mai ales din studii observaționale [4][5]. Dovezi moderate
- Aparatul CPAP reduce somnolența și îmbunătățește calitatea vieții, însă într-un studiu randomizat mare nu a redus evenimentele cardiovasculare [6][7]. Dovezi puternice
- Slăbitul scade severitatea apneei [8][9]. Lipirea gurii cu bandă („mouth taping”) nu are dovezi bune și poate fi riscantă [10]. Dovezi slabe
Ce spune știința
Ce este apneea obstructivă în somn
În timpul somnului, mușchii gâtului se relaxează. La unele persoane, căile respiratorii superioare se îngustează sau se închid complet pentru zeci de secunde, de mai multe ori pe oră. Fiecare episod scade oxigenul din sânge și produce o mică trezire, de care de obicei nu îți amintești. Severitatea se măsoară prin indicele apnee-hipopnee (IAH): numărul de opriri sau reduceri ale respirației pe oră de somn.
O analiză din 2019, bazată pe studii cu teste obiective de somn, a estimat că aproximativ 936 de milioane de adulți între 30 și 69 de ani au apnee ușoară până la severă și circa 425 de milioane au formă moderată sau severă [1]. Cifrele sunt estimări construite prin extrapolare din 16 țări cu date bune, iar studiul a fost realizat cu implicarea unui producător de aparate CPAP, așa că trebuie privite ca ordin de mărime [1]. Dovezi moderate
Sforăit simplu sau apnee?
Sforăitul este vibrația țesuturilor moi din gât când aerul trece printr-un spațiu îngustat. Mulți oameni sforăie fără să aibă apnee. Ce face diferența sunt semnele asociate: pauze de respirație observate de partener, treziri cu senzație de sufocare, somnolență sau oboseală în timpul zilei, dureri de cap dimineața, tensiune arterială mare.
STOP-Bang este un chestionar cu 8 întrebări da/nu: sforăit puternic, oboseală, apnee observată, tensiune mare, indice de masă corporală peste 35, vârstă peste 50 de ani, circumferința gâtului mare și sex masculin. Un scor de 0–2 indică risc mic de apnee moderată-severă, iar 5–8 risc mare [2]. O meta-analiză în populația generală a arătat că un scor de 3 sau mai mult detectează bine apneea semnificativă și o exclude destul de sigur când scorul e mic [3]. Chestionarul are însă sensibilitate mare și specificitate mai mică: mulți oameni cu scor mare nu au, de fapt, apnee moderată. Dovezi moderate
Legătura cu tensiunea și inima
În Wisconsin Sleep Cohort, 709 adulți au fost testați prin polisomnografie (înregistrare completă a somnului) și urmăriți patru ani. Cu cât IAH-ul inițial era mai mare, cu atât riscul de hipertensiune ulterioară era mai mare, chiar după ajustarea pentru greutate, vârstă, alcool și fumat; la IAH de 15 sau mai mult, șansele erau de aproape trei ori mai mari decât la cei fără episoade [4]. Dovezi moderate
Un studiu observațional spaniol pe peste 1.600 de bărbați urmăriți circa 10 ani a găsit mai multe infarcte și accidente vasculare (fatale și nefatale) la cei cu apnee severă netratată decât la sforăitorii simpli sau la cei tratați cu CPAP [5]. Fiind observațional, nu poate dovedi că tratamentul a fost cauza diferenței: cei care folosesc constant aparatul pot avea și alte obiceiuri mai sănătoase. Dovezi moderate
Ce face CPAP-ul și ce nu face
CPAP (presiune pozitivă continuă în căile aeriene) este un aparat care suflă aer printr-o mască și ține gâtul deschis în timpul somnului.
Studiul randomizat SAVE a inclus 2.717 adulți cu apnee moderată-severă și boală coronariană sau cerebrovasculară deja existentă. După o medie de 3,7 ani, evenimentele cardiovasculare au apărut la 17,0% în grupul CPAP și la 15,4% în grupul fără CPAP, o diferență nesemnificativă statistic [6]. Folosirea medie a aparatului a fost de doar 3,3 ore pe noapte, ceea ce poate explica o parte din rezultat. În schimb, CPAP a redus clar sforăitul și somnolența de zi și a îmbunătățit dispoziția și calitatea vieții [6]. Dovezi puternice
Ghidul Academiei Americane de Medicină a Somnului (AASM) din 2019 recomandă ferm CPAP pentru adulții cu apnee și somnolență excesivă și îl sugerează (recomandare condiționată) pentru cei cu calitatea vieții afectată sau cu hipertensiune asociată [7]. Același ghid subliniază că tratamentul trebuie să pornească de la un diagnostic prin test de somn [7]. Dovezi puternice
Greutatea contează
Tot în Wisconsin Sleep Cohort, o creștere în greutate de 10% a fost asociată cu o creștere a IAH de aproximativ 32%, iar o scădere de 10% cu o reducere de circa 26% [8]. Dovezi moderate
Într-un program de două studii randomizate (SURMOUNT-OSA), tirzepatida, un medicament pentru obezitate, a redus IAH cu aproximativ 20–24 de evenimente pe oră mai mult decât placebo după un an, la persoane cu obezitate și apnee moderată-severă [9]. Este un medicament eliberat pe rețetă, cu efecte adverse digestive frecvente; vezi și ghidul despre medicamentele GLP-1. Dovezi puternice
Lipirea gurii cu bandă
Pe rețelele sociale circulă ideea că lipirea gurii cu bandă adezivă noaptea „repară” respirația. Un review sistematic din 2025 a găsit doar 10 studii mici, cu 213 pacienți în total. Două au arătat îmbunătățiri ale unor indicatori de apnee, celelalte nu au găsit diferențe, iar autorii avertizează asupra unui risc potențial serios, inclusiv de sufocare la persoanele cu nasul înfundat [10]. Dovezi slabe
Ce poți face
- Întreabă-ți partenerul dacă sforăi, dacă respirația ți se oprește în somn sau dacă te zbați ori te trezești brusc.
- Fă-ți o idee cu STOP-Bang și, dacă scorul e mare sau ai simptome, discută cu medicul de familie despre un test de somn. Chestionarul doar orientează [2][3].
- Greutatea: dacă ai exces ponderal, chiar scăderi moderate sunt asociate cu apnee mai puțin severă [8]. Vezi ghidul despre slăbit.
- Dacă ai primit CPAP, utilitatea lui depinde de cât îl folosești. Problemele cu masca sau presiunea se discută cu medicul; ghidul AASM recomandă educație și suport la început [7].
- Nu îți lipi gura cu bandă ca înlocuitor al unei evaluări, mai ales dacă ai nasul înfundat sau bănuiești apnee [10].
Dacă te simți obosit constant, apneea e doar una dintre cauzele posibile; vezi și de ce ești obosit tot timpul.
Ce nu știm încă
- Dacă tratarea apneei previne infarctul și AVC-ul. SAVE nu a arătat acest lucru la persoane cu boală cardiovasculară existentă, dar folosirea aparatului a fost scăzută [6]. Datele pozitive vin din studii observaționale [5].
- Cât de bine se aplică estimările globale la România: nu există date naționale solide în analiza din 2019 [1].
- Ce valoare au ceasurile și aplicațiile care promit detectarea apneei: unele sunt în curs de validare, dar nu înlocuiesc un test de somn.
- Mouth taping: lipsesc studii mari, controlate [10]. Nedovedit
Când să mergi la medic
- Partenerul observă pauze de respirație, sufocări sau gâfâieli în somn.
- Ai somnolență în timpul zilei, mai ales dacă ațipești la volan sau în situații în care nu ar trebui. Aceasta este o situație de siguranță: nu conduce obosit.
- Ai hipertensiune greu de controlat, fibrilație atrială, ai suferit un AVC sau ai insuficiență cardiacă și sforăi.
- Te trezești des noaptea să urinezi, ai dureri de cap dimineața sau probleme de concentrare și memorie.
- Ești deja în tratament cu CPAP și simptomele revin, sau ai slăbit ori te-ai îngrășat mult (setările pot necesita ajustare).
Surse
- Benjafield AV, Ayas NT, Eastwood PR, et al. Estimation of the global prevalence and burden of obstructive sleep apnoea: a literature-based analysis. Lancet Respir Med. 2019. PubMed
- Chung F, Abdullah HR, Liao P. STOP-Bang Questionnaire: A Practical Approach to Screen for Obstructive Sleep Apnea. Chest. 2016. PubMed
- Chen L, Pivetta B, Nagappa M, et al. Validation of the STOP-Bang questionnaire for screening of obstructive sleep apnea in the general population and commercial drivers: a systematic review and meta-analysis. Sleep Breath. 2021. PubMed
- Peppard PE, Young T, Palta M, Skatrud J. Prospective study of the association between sleep-disordered breathing and hypertension. N Engl J Med. 2000. PubMed
- Marin JM, Carrizo SJ, Vicente E, Agusti AG. Long-term cardiovascular outcomes in men with obstructive sleep apnoea-hypopnoea with or without treatment with continuous positive airway pressure: an observational study. Lancet. 2005. PubMed
- McEvoy RD, Antic NA, Heeley E, et al. CPAP for Prevention of Cardiovascular Events in Obstructive Sleep Apnea. N Engl J Med. 2016. PubMed
- Patil SP, Ayappa IA, Caples SM, et al. Treatment of Adult Obstructive Sleep Apnea with Positive Airway Pressure: An American Academy of Sleep Medicine Clinical Practice Guideline. J Clin Sleep Med. 2019. PubMed
- Peppard PE, Young T, Palta M, Dempsey J, Skatrud J. Longitudinal study of moderate weight change and sleep-disordered breathing. JAMA. 2000. PubMed
- Malhotra A, Grunstein RR, Fietze I, et al. Tirzepatide for the Treatment of Obstructive Sleep Apnea and Obesity. N Engl J Med. 2024. PubMed
- Rhee J, Iansavitchene A, Mannala S, Graham ME. Breaking social media fads and uncovering the safety and efficacy of mouth taping in patients with mouth breathing, sleep disordered breathing, or obstructive sleep apnea: A systematic review. PLoS One. 2025. PubMed