82 ghiduri scrise pe baza studiilor, fiecare cu gradul de dovezi și sursele la vedere.
Ce s-a demonstrat despre dușurile reci și imersia în apă rece, ce rămâne neclar și cine ar trebui să le evite.
Ce este HRV, ce legătură are cu riscul cardiovascular, de ce valoarea de azi spune puțin și ce arată studiile despre antrenamentul și biofeedbackul ghidate de HRV.
Cum acționează medicamentele de tip GLP-1, ce au arătat studiile mari, ce efecte adverse au și ce se întâmplă după oprire.
De ce BPC-157 și alte peptide vândute online au dovezi aproape doar pe animale, ce riscuri de calitate au și cum diferă de medicamentele aprobate.
Ce sunt pulsul de repaus și rata respiratorie, ce valori sunt considerate normale, ce le modifică și de ce urcă împreună când te îmbolnăvești.
Ce au găsit studiile finlandeze despre saună, de ce asocierea nu dovedește cauzalitatea și cine trebuie să fie prudent.
Ce face stresul prelungit în corp, ce metode au dovezi (mișcare, somn, respirație, mindfulness, relații) și de ce „oboseala suprarenală” nu e un diagnostic.
De ce ideea că băutul moderat protejează inima e pusă la îndoială, ce știm despre cancer și somn și când să ceri ajutor.
Ce înseamnă „ultraprocesat” după clasificarea NOVA, ce a arătat singurul studiu controlat strict, ce spun marile analize și cum citești o etichetă.
Ce analize preventive apar în ghidurile medicale, de ce pachetele cu zeci de teste pot crea probleme și ce merită discutat cu medicul.
De ce pierdem forță odată cu vârsta, ce arată meta-analizele despre antrenamentul de forță și mortalitate și cum poți începe în siguranță.
Cum deosebești sforăitul simplu de apneea obstructivă în somn, ce riscuri are, cum se depistează și ce arată studiile despre tratamente.
Ce au arătat studiile cu ashwagandha pentru stres, anxietate și somn, cât de solide sunt și ce riscuri pentru ficat, tiroidă și sarcină există.
Ce este autofagia, de ce majoritatea dovezilor vin din celule și animale și ce se poate spune cinstit despre post, mișcare și spermidină.
Ce face cafeina pentru atenție și performanță, cât rămâne în corp, cum îți afectează somnul și ce limite stabilesc EFSA și FDA.
Ce a decis OMS despre carne și cancer, cum se traduce riscul relativ în cifre concrete și de ce unii cercetători contestă recomandările.
De unde vine cifra de 10.000 de pași, unde se aplatizează beneficiul în funcție de vârstă și ce știm despre plimbarea după masă.
Ce măsoară bine purtabilele (pulsul în repaus), ce măsoară prost (caloriile, fazele somnului) și cum eviți anxietatea provocată de propriile date.
Ce se întâmplă cu colagenul după ce îl înghiți, ce arată studiile pentru piele și articulații și de ce sursa de finanțare schimbă concluzia.
De ce LDL-colesterolul cauzează ateroscleroză, ce înseamnă HDL, trigliceridele, non-HDL și ApoB și cât contează stilul de viață.
Somnul, mișcarea, telefonul, multitaskingul și nootropicele — ce influențează concentrarea și cât de solide sunt dovezile.
Creatina este unul dintre cele mai studiate suplimente: efect clar pe forță, date promițătoare dar incerte pentru creier și un profil bun de siguranță la oamenii sănătoși.
Ce știm despre crioterapia de corp întreg pentru recuperare, inflamație și dispoziție, cât de solide sunt studiile și ce riscuri reale există.
Cât somn îți trebuie, ce contează cu adevărat (program, lumină, cafeină, alcool) și de ce terapia cognitiv-comportamentală e prima opțiune pentru insomnie.
Ce știm despre curcumină: absorbția slabă, efectul modest asupra durerii din artroză, cazurile de afectare a ficatului și interacțiunea cu anticoagulantele.
Ce este datoria de somn, ce înseamnă „jetlag social” și ce arată studiile despre recuperarea somnului în weekend.
Cele mai comune cauze ale oboselii persistente, ce analize discută de obicei oamenii cu medicul și semnalele care cer un consult rapid.
Ce face dieta ketogenă pentru slăbit, unde are utilizare medicală clară, ce se întâmplă cu colesterolul LDL și cine nu ar trebui să o încerce fără medic.
Ce au găsit PREDIMED, Lyon Diet Heart și studiile pe populații mari, de ce a fost retras și republicat PREDIMED și cum adaptezi modelul la mâncarea din România.
De ce contează căzăturile, ce exerciții le reduc dovedit, cât ajută tai chi și amenajarea casei și de ce vitamina D nu e soluția.
Ce arată studiile despre telefon, lumina albastră și melatonină, dacă ochelarii cu filtru și „modul de noapte” ajută și de ce conținutul poate conta mai mult decât lumina.
Cum definește OMS burnoutul, prin ce se suprapune cu depresia, ce intervenții au fost testate și când e momentul să mergi la medic.
Ce arată studiile despre fibre, mortalitate și inimă, cât recomandă EFSA, ce știm de fapt despre microbiom și alimentele fermentate.
Ce înseamnă feritina scăzută, cine are risc mai mare de deficit de fier, ce arată studiile despre oboseală și de ce fierul nu se ia „pe ghicite”.
Ce este grăsimea viscerală, de ce talia și raportul talie/înălțime spun mai mult decât IMC-ul și ce o reduce de fapt.
Ce promite „împământarea” corpului, cât de solide sunt studiile despre inflamație, somn și cortizol și ce riscuri electrice au produsele vândute pentru acasă.
De unde vine regula celor „8 pahare pe zi”, ce recomandă EFSA, când e suficientă setea și când apa în exces devine periculoasă.
Ce recomandă OMS despre îndulcitori, ce înseamnă clasificarea aspartamului, ce știm despre eritritol și ce arată studiile când înlocuiesc zahărul.
Aplicațiile de antrenament cognitiv te fac mai bun la exercițiile lor, dar rareori la viața de zi cu zi; ce arată studiile mari, inclusiv despre demență.
Cum îți reglează lumina ceasul intern, ce e bine stabilit despre lumina de dimineață și cea de seară și ce afirmații populare nu sunt încă dovedite.
Unde are lumina roșie dovezi reale, de ce studiile despre vedere și glicemie sunt încă preliminare și cum îți protejezi ochii.
Ce poate și ce nu poate face suplimentul de magneziu, cum diferă formele lui și de ce contează limita maximă și rinichii.
Cât de mult ajută meditația mindfulness la anxietate, depresie și stres, cum se compară cu alte tratamente, ce valoare au aplicațiile și ce efecte nedorite pot apărea.
Melatonina ajută la jet lag și la unele tulburări ale ritmului somnului, are efect mic în insomnie, iar suplimentele au adesea altă doză decât pe etichetă.
Ce tehnici de învățare funcționează cu adevărat (testarea de sine, repetarea spațiată), ce nu prea ajută și de ce contează somnul.
Ce se întâmplă cu metabolismul și apetitul după slăbit, ce a arătat studiul „The Biggest Loser” și ce știm despre menținerea greutății.
Ce arată studiile despre efectul mișcării asupra depresiei și anxietății, cum se compară cu psihoterapia și medicamentele și când ai nevoie de ajutor specializat.
Ce arată studiile despre stretching, accidentări, flexibilitate, performanță și durerea de spate, plus ce spune testul de așezare și ridicare de pe podea.
Cum arată glicemia normală pe un senzor continuu, ce știm despre „vârfurile” după masă și de ce aplatizarea lor nu e dovedită ca benefică la oamenii sănătoși.
Ce au arătat studiile mari despre multivitamine pentru inimă, cancer, longevitate și memorie, și cine are nevoie de suplimente țintite.
Ce știm despre „120 de minute pe săptămână în natură”, baia de pădure și spațiile verzi, și cât de solide sunt de fapt aceste dovezi.
Ce fac de fapt precursorii NAD+ și resveratrolul la oameni, de ce entuziasmul a depășit dovezile și ce statut legal au.
Ce au arătat marile studii despre suplimentele cu omega-3, de ce rezultatele se contrazic și ce riscuri apar la doze mari.
Cât influențează colesterolul din ouă colesterolul din sânge, de ce studiile mari se contrazic și cine ar trebui să fie mai atent.
Ce este oxigenoterapia hiperbară, pentru ce boli are dovezi, ce s-a studiat de fapt despre telomeri și ce riscuri are.
Ce arată studiile despre peștele din alimentație și inimă, de ce peștii mici și grași sunt o alegere bună și ce e de știut despre mercur.
Ce spun studiile randomizate despre postul intermitent și fereastra de mâncat comparativ cu restricția calorică clasică, plus cine ar trebui să evite postul.
Ce arată studiile despre posturile de 3–21 de zile și despre dieta care mimează postul, ce s-a măsurat de fapt și cine nu ar trebui să le facă.
Cum se definește prediabetul după ADA și OMS, ce au arătat studiile mari de prevenție și cât de reversibil este.
Ce sunt cei 14 factori de risc modificabili pentru demență, ce înseamnă cifra de „45% prevenibil” și ce au arătat studiile despre auz, tensiune, mișcare și relații.
Ce arată studiile despre probiotice la diareea cauzată de antibiotice, de ce contează tulpina și de ce la oamenii sănătoși beneficiul rămâne nedovedit.
Ce înseamnă recomandarea oficială de 0,8 g/kg, când studiile sugerează mai mult, cum se distribuie proteinele pe mese și ce știm despre rinichi.
Febra musculară, somnul, proteinele și „fereastra anabolică”, masajul, foam rollerul, baia rece și semnele de supraantrenament, pe baza studiilor.
Ce arată studiile despre respirația lentă, suspinul ciclic, respirația „în pătrat” și metoda Wim Hof, plus riscurile reale ale hiperventilației.
Afirmațiile populare despre rutina de dimineață (lumină, cafea amânată, duș rece, apă, sport devreme) verificate pe rând, plus ce știm despre cortizolul de dimineață.
Ce arată studiile despre sare și tensiune, ce recomandă OMS, ce știm despre sarea cu potasiu și unde se ascunde sarea în alimentația obișnuită.
Ce teste de screening pentru cancer recomandă Uniunea Europeană, ce au arătat studiile mari și care sunt limitele lor.
Ce criterii definesc sindromul metabolic, cât de des apare în România, ce riscuri aduce și ce arată studiile despre inversarea lui prin stil de viață.
Ce arată studiile despre relațiile sociale, singurătate și mortalitate, diferența dintre izolare și singurătate și ce intervenții au fost testate.
Ce arată studiile despre balanța energetică, tipurile de diete, proteine, mișcare, somn și menținerea greutății pe termen lung.
Ce arată studiile despre somnul scurt de zi, de ce 10–20 de minute par să funcționeze cel mai bine și ce înseamnă legătura dintre somnul lung de zi și mortalitate.
Ce fac statinele, ce au arătat studiile mari despre beneficii și efecte adverse, cum citești riscul relativ și de ce nu le oprești singur.
Ce arată studiile despre statul prelungit pe scaun și mortalitate, cât compensează mișcarea, ce fac pauzele scurte și dacă birourile reglabile chiar ajută.
Ce arată studiile despre valeriană, mușețel, L-teanină, glicină, magneziu, melatonină și pastilele de somn fără rețetă cu antihistaminice.
De ce adormirea e legată de răcirea corpului, ce arată studiile despre dușul cald seara, temperatura din dormitor, bufeuri și saltelele cu răcire.
De ce contează tensiunea arterială, ce categorii folosesc ghidurile europene, cum o măsori corect acasă și cât o pot schimba stilul de viață.
Ce știm despre uleiul de floarea-soarelui, porumb sau soia, acidul linoleic și inima, uleiul de măsline și ce se întâmplă cu uleiurile la prăjit.
Ce sunt ceasurile epigenetice, ce prezic la nivel de populație, de ce testele comerciale de „vârstă biologică” nu sunt validate pentru decizii personale și ce măsori mai bine.
Cine are risc mai mare de deficit de vitamina B12, ce simptome poate da, ce analize se folosesc și ce arată studiile despre tablete față de injecții.
Diferența dintre a corecta o deficiență și a lua vitamina D „preventiv”, ce au arătat marile studii clinice și unde sunt limitele de siguranță.
De ce capacitatea aerobă prezice puternic longevitatea, ce recomandă OMS și cât de solide sunt, de fapt, dovezile pentru „zona 2” și HIIT.
Ce arată review-urile Cochrane despre vitamina C, zinc și echinacea în prevenirea și tratarea răcelii, plus riscul spray-urilor nazale cu zinc.