Vitamina D — ce spun studiile mari despre suplimente, oase și analize

Pe scurt

• La adulții care nu au deficiență, suplimentele de vitamina D nu au redus riscul de cancer, infarct, accident vascular cerebral sau deces în studiile clinice mari (VITAL, D-Health). Dovezi puternice
• Pentru oase, la adulții din populația generală, suplimentarea nu a redus fracturile sau căzăturile. Situația e diferită la persoanele cu deficiență reală sau osteoporoză, unde decizia aparține medicului. Dovezi puternice
• În România, între aproximativ noiembrie și februarie, pielea produce foarte puțină vitamina D din soare, așa că alimentația și, la nevoie, suplimentele contează mai mult iarna. Dovezi moderate
• „Mai mult” nu înseamnă „mai bine”: dozele zilnice mari (4000–10 000 UI) nu au ajutat densitatea osoasă și, în unele studii, au fost asociate cu efecte nedorite. Dovezi moderate
• EFSA stabilește limita maximă tolerabilă la 100 µg (4000 UI) pe zi pentru adulți. Dovezi puternice

Ce spune știința

Ce este vitamina D și cum ajunge în corp

Vitamina D este, de fapt, un precursor de hormon. Pielea o produce sub acțiunea razelor UVB, iar o parte mai mică vine din alimente (pește gras, gălbenuș, alimente fortificate). Ficatul o transformă în 25-hidroxivitamina D, notată 25(OH)D — aceasta este forma care se măsoară în analize.

Rolul ei cel mai bine dovedit este în metabolismul calciului și sănătatea oaselor. Comitetul Institute of Medicine (SUA) a concluzionat în 2011 că dovezile pentru oase sunt solide, dar că pentru cancer, boli cardiovasculare, diabet sau boli autoimune dovezile erau inconsistente și insuficiente pentru a stabili necesarul ^[1]. Dovezi puternice

Deficiența e una, suplimentarea „la plesneală” e alta

Multe studii observaționale arată că oamenii cu 25(OH)D scăzut au mai multe boli. Asta nu dovedește că vitamina D le cauzează: persoanele bolnave ies mai puțin afară, se mișcă mai puțin și au alt stil de viață. Răspunsul vine din studiile randomizate (RCT — participanții primesc la întâmplare suplimentul sau un placebo).

VITAL (SUA, peste 25 000 de adulți de peste 50–55 de ani, 2000 UI/zi, urmăriți în medie 5,3 ani) nu a găsit scăderea cancerului invaziv sau a evenimentelor cardiovasculare majore față de placebo ^[2]. Dovezi puternice

D-Health (Australia, peste 21 000 de persoane de 60 de ani sau mai mult, 60 000 UI o dată pe lună, 5 ani) nu a redus mortalitatea generală. Autorii notează chiar un semnal neconcludent de creștere a mortalității prin cancer și sugerează prudență cu această schemă la persoanele fără deficiență ^[3]. Dovezi moderate

DO-HEALTH (Europa, peste 2100 de vârstnici de 70 de ani sau mai mult, relativ sănătoși, 2000 UI/zi, 3 ani) nu a arătat beneficii pe tensiune, funcție fizică, cogniție, fracturi non-vertebrale sau infecții ^[4]. Dovezi puternice

Important de reținut: majoritatea participanților din aceste studii nu aveau deficiență. Concluzia corectă este „suplimentarea nu ajută persoanele care au deja suficientă vitamina D”, nu „vitamina D nu contează”.

Oase, fracturi și căzături

O analiză a substudiului VITAL (aproape 26 000 de persoane, nealese pe baza deficienței sau a osteoporozei) nu a găsit reducerea fracturilor totale, non-vertebrale sau de șold ^[5]. Dovezi puternice

O meta-analiză (studiu care adună rezultatele mai multor studii) cu 81 de RCT-uri a ajuns la aceeași concluzie: suplimentele de vitamina D nu au redus fracturile sau căzăturile și nu au avut efecte relevante clinic asupra densității osoase, nici la doze mari ^[6]. Dovezi puternice

Atenție: aceste rezultate privesc populația generală. Persoanele cu deficiență severă, osteoporoză sau anumite boli au indicații separate, stabilite de medic.

Dozele mari: nu doar inutile, uneori nefavorabile

Un RCT canadian pe 311 adulți sănătoși (55–70 de ani) a comparat 400, 4000 și 10 000 UI/zi timp de 3 ani. Grupurile cu doze mari au avut, la final, densitate osoasă volumetrică mai mică la antebraț decât grupul cu 400 UI, fără diferențe în rezistența osului ^[7]. Dovezi moderate

Ghidul Endocrine Society din 2024 sugerează ca, atunci când suplimentarea este indicată la persoanele peste 50 de ani, să se folosească doze zilnice, nu doze mari intermitente ^[8]. Dovezi moderate

Ce recomandă ghidurile

Ghidul Endocrine Society (2024) ^[8]:

• sugerează suplimentare „empirică” (fără analize prealabile) doar pentru anumite grupuri: copii și adolescenți, adulți de peste 75 de ani, femei însărcinate și persoane cu prediabet cu risc mare; Dovezi moderate
• la adulții sănătoși sub 75 de ani, sugerează să nu se ia doze peste necesarul zilnic recomandat cu scopul de a preveni boli; Dovezi moderate
• sugerează să nu se facă testarea de rutină a 25(OH)D la populația generală, în lipsa unei indicații medicale. Dovezi moderate

Necesarul zilnic stabilit de Institute of Medicine pentru adulți este de 600 UI (15 µg) până la 70 de ani și 800 UI (20 µg) după 70 de ani, valori care corespund unui nivel de 25(OH)D de cel puțin 50 nmol/L (20 ng/mL) ^[1]. Dovezi puternice

Analiza 25(OH)D: ce înseamnă cifrele

Valorile pot fi raportate în ng/mL sau nmol/L (1 ng/mL ≈ 2,5 nmol/L). Comitetul IOM a considerat că 50 nmol/L (20 ng/mL) acoperă nevoile osoase pentru aproape toată populația ^[1]. Nu există încă un consens clar privind un nivel „optim” mai mare pentru prevenirea altor boli ^[8]. Dovezi moderate

Multe laboratoare și unele societăți medicale folosesc praguri mai mari (de exemplu 30 ng/mL). Diferența ține de interpretare, nu de o eroare — de aceea rezultatul se discută cu medicul, în context.

Contextul României: latitudine și iarnă

România se află aproximativ între 43,5° și 48° latitudine nordică. Un studiu clasic, care a expus la soare probe de piele și precursorul vitaminei D, a arătat că la latitudinea orașului Boston (aprox. 42°N) soarele de iarnă nu a produs vitamina D3 între noiembrie și februarie, iar la 52°N (Edmonton, Canada) perioada s-a întins din octombrie până în martie ^[9]. Dovezi moderate

Pe scurt: vara, expunerea obișnuită la soare contribuie semnificativ; iarna, aproape deloc. Asta explică de ce nivelurile scad de obicei spre sfârșitul iernii.

Limita maximă și riscurile

EFSA a revizuit în 2023 limita maximă tolerabilă (UL — doza zilnică până la care nu se așteaptă efecte adverse) și a stabilit 100 µg (4000 UI) pe zi pentru adulți, inclusiv în sarcină și alăptare, și 50 µg/zi pentru copiii de 1–10 ani. Efectul critic avut în vedere a fost excreția excesivă de calciu în urină (hipercalciurie) ^[10]. Dovezi puternice

Toxicitatea apare de regulă la doze mari luate luni în șir și se manifestă prin calciu crescut în sânge, cu greață, sete, urinări dese, confuzie sau pietre la rinichi. Vitamina D se depozitează în țesutul gras, deci efectele se pot acumula în timp.

Ce poți face

• Gândește vitamina D ca pe un nutrient de corectat la nevoie, nu ca pe o „asigurare” împotriva bolilor.
• Iarna, alimentele (pește gras de 1–2 ori pe săptămână, ouă, produse fortificate) contribuie, dar rareori acoperă singure necesarul.
• În studiile clinice mari s-au folosit 2000 UI/zi (VITAL, DO-HEALTH) sau 60 000 UI lunar (D-Health); necesarul zilnic stabilit de IOM este 600–800 UI, iar EFSA stabilește limita maximă la 4000 UI/zi pentru adulți.
• Dacă iei deja un multivitamin, verifică eticheta: dozele se adună.
• Dacă ai peste 75 de ani, ești însărcinată sau ai o boală cronică, discută cu medicul dacă suplimentarea are sens pentru tine.
• Nu repeta analiza des „din curiozitate”; ghidurile nu recomandă testarea de rutină fără motiv medical.

Ce nu știm încă

• Dacă persoanele cu deficiență clară (de exemplu sub 25–30 nmol/L) beneficiază de prevenție dincolo de oase — majoritatea marilor studii au inclus puțini astfel de participanți.
• Care este nivelul „optim” de 25(OH)D pentru alte rezultate decât sănătatea oaselor.
• Dacă semnalul din D-Health privind cancerul la dozele lunare mari este real sau întâmplător.
• Mitul popular „toată lumea ar trebui să ia 5000–10 000 UI zilnic” nu este susținut de studiile clinice și depășește limita EFSA. Nedovedit

Când să mergi la medic

• Ai dureri osoase difuze, slăbiciune musculară marcată sau ai avut o fractură la un traumatism minor.
• Ai boli care afectează absorbția (boală celiacă, boală inflamatorie intestinală, operație bariatrică), boli de rinichi sau ficat.
• Iei medicamente care pot interfera cu metabolismul vitaminei D sau al calciului (de exemplu corticosteroizi pe termen lung, anticonvulsivante, diuretice tiazidice) — întreabă medicul sau farmacistul.
• Iei doze mari și apar greață, sete excesivă, urinări frecvente, constipație, confuzie sau colici renale — pot fi semne de calciu crescut.
• Ești însărcinată, alăptezi sau vrei să dai suplimente unui copil.

Surse

1. Ross AC, Manson JE, Abrams SA, et al. The 2011 report on dietary reference intakes for calcium and vitamin D from the Institute of Medicine: what clinicians need to know. J Clin Endocrinol Metab. 2011. PubMed
2. Manson JE, Cook NR, Lee IM, et al. Vitamin D Supplements and Prevention of Cancer and Cardiovascular Disease. N Engl J Med. 2019. PubMed
3. Neale RE, Baxter C, Romero BD, et al. The D-Health Trial: a randomised controlled trial of the effect of vitamin D on mortality. Lancet Diabetes Endocrinol. 2022. PubMed
4. Bischoff-Ferrari HA, Vellas B, Rizzoli R, et al. Effect of Vitamin D Supplementation, Omega-3 Fatty Acid Supplementation, or a Strength-Training Exercise Program on Clinical Outcomes in Older Adults: The DO-HEALTH Randomized Clinical Trial. JAMA. 2020. PubMed
5. LeBoff MS, Chou SH, Ratliff KA, et al. Supplemental Vitamin D and Incident Fractures in Midlife and Older Adults. N Engl J Med. 2022. PubMed
6. Bolland MJ, Grey A, Avenell A. Effects of vitamin D supplementation on musculoskeletal health: a systematic review, meta-analysis, and trial sequential analysis. Lancet Diabetes Endocrinol. 2018. PubMed
7. Burt LA, Billington EO, Rose MS, et al. Effect of High-Dose Vitamin D Supplementation on Volumetric Bone Density and Bone Strength: A Randomized Clinical Trial. JAMA. 2019. PubMed
8. Demay MB, Pittas AG, Bikle DD, et al. Vitamin D for the Prevention of Disease: An Endocrine Society Clinical Practice Guideline. J Clin Endocrinol Metab. 2024. PubMed
9. Webb AR, Kline L, Holick MF. Influence of season and latitude on the cutaneous synthesis of vitamin D3: exposure to winter sunlight in Boston and Edmonton will not promote vitamin D3 synthesis in human skin. J Clin Endocrinol Metab. 1988. PubMed
10. EFSA Panel on Nutrition, Novel Foods and Food Allergens (NDA), Turck D, Bohn T, et al. Scientific opinion on the tolerable upper intake level for vitamin D, including the derivation of a conversion factor for calcidiol monohydrate. EFSA Journal. 2023. PubMed