Pe scurt
- Probioticele luate în timpul unui tratament cu antibiotice reduc riscul de diaree asociată antibioticelor, cu un efect moderat. Dovezi moderate
- Efectul depinde de tulpină și de doză: „probiotic” nu înseamnă un singur lucru, iar rezultatele unei tulpini nu se transferă automat la alta. Dovezi moderate
- La adulții sănătoși, probioticele nu par să schimbe semnificativ compoziția microbiomului, iar beneficiile pentru „sănătatea generală” nu sunt dovedite. Dovezi slabe
- Un studiu mic a sugerat că, după antibiotice, probioticele pot întârzia refacerea florei intestinale proprii. Rezultatul nu a fost încă confirmat la scară mare. Dovezi slabe
- La persoanele cu imunitate scăzută sau foarte bolnave au fost raportate infecții rare, dar grave, cauzate chiar de microorganismele din probiotice. Dovezi moderate
Ce spune știința
Ce sunt probioticele
Probioticele sunt microorganisme vii (bacterii precum Lactobacillus sau Bifidobacterium, ori drojdii precum Saccharomyces boulardii) care, administrate în cantitate suficientă, ar putea aduce un beneficiu pentru sănătate. Cantitatea se exprimă în UFC (unități formatoare de colonii), adică numărul de microorganisme vii dintr-o doză.
Diareea asociată antibioticelor: cea mai solidă indicație
Antibioticele distrug și o parte din bacteriile utile din intestin, iar diareea este un efect advers frecvent. Aici există cele mai multe date.
O meta-analiză publicată în JAMA în 2012 a adunat 63 de studii randomizate cu aproape 12.000 de participanți. Probioticele au fost asociate cu o reducere relativă a riscului de diaree de aproximativ 42%. Practic, la circa 13 persoane tratate se evita un caz de diaree [2]. Autorii au notat însă că tulpinile erau slab descrise și că nu se poate spune clar care preparat funcționează cel mai bine. Dovezi moderate
La copii, o analiză Cochrane din 2019 (33 de studii, peste 6.300 de copii) a găsit diaree la 8% dintre cei care au primit probiotice, față de 19% în grupurile de control. Certitudinea dovezilor a fost evaluată ca moderată. Efectul a părut mai mare la dozele de cel puțin 5 miliarde UFC pe zi, iar autorii menționează tulpini precum Lactobacillus rhamnosus și Saccharomyces boulardii [1]. Dovezi moderate
Infecția cu Clostridioides difficile
C. difficile este o bacterie care poate produce o diaree severă, mai ales la pacienții spitalizați care primesc antibiotice. O analiză Cochrane din 2017 (31 de studii, aproape 8.700 de pacienți) a arătat că riscul a scăzut de la 4% la 1,5% cu probiotice [3]. Dovezi moderate
Detaliul important: beneficiul s-a văzut clar doar în studiile în care riscul de bază era mai mare de 5%, adică la pacienții deja vulnerabili. La riscul obișnuit, diferența nu a fost semnificativă [3]. Ghidul Asociației Americane de Gastroenterologie (AGA) din 2020 sugerează anumite tulpini pentru această situație, dar ca recomandare condiționată, pe dovezi de calitate scăzută. Pentru majoritatea celorlalte afecțiuni digestive, ghidul recomandă folosirea probioticelor doar în cadrul studiilor clinice [8]. Dovezi moderate
Tulpina contează
Studiile de mai sus au testat zeci de preparate diferite. O meta-analiză care le pune laolaltă îți spune că „unele probiotice, în anumite condiții” funcționează, nu că orice produs de la farmacie va funcționa [2]. De aceea, ghidurile vorbesc despre tulpini concrete, nu despre „probiotice” în general [8]. Dovezi moderate
La oamenii sănătoși
Ideea că un probiotic zilnic „echilibrează flora” la un om sănătos are puțin sprijin. O analiză sistematică a 7 studii randomizate pe adulți sănătoși nu a găsit modificări ale diversității microbiomului (cât de variate sunt bacteriile din intestin) față de placebo. Doar un studiu a observat o schimbare a structurii generale a florei [6]. Dovezi slabe
Un studiu din 2018, făcut prin biopsii ale mucoasei intestinale la voluntari, a arătat că tulpinile dintr-un probiotic cu 11 tulpini trec vii prin tubul digestiv, dar se „instalează” foarte diferit de la o persoană la alta. La unii oameni s-au fixat în mucoasă, la alții aproape deloc, iar efectul a fost temporar. Prezența lor în scaun nu a spus nimic despre cât de bine s-au instalat în intestin [7]. Dovezi slabe
Asta nu dovedește că probioticele nu au niciun efect la oamenii sănătoși, dar arată că promisiunile de marketing sunt înaintea dovezilor. Nedovedit
Refacerea după antibiotice: un semnal de prudență
Un studiu publicat în revista Cell în 2018 a comparat, la șoareci și la un număr mic de voluntari, trei situații după antibiotice: refacere spontană, un probiotic cu mai multe tulpini sau transplant cu propria floră intestinală, recoltată înainte de tratament. Cu probioticul, refacerea florei proprii a fost mai lentă și incompletă. Transplantul cu flora proprie a readus-o aproape complet în câteva zile [4]. Dovezi slabe
Studiul e interesant, dar mic. Nu a măsurat dacă participanții au avut mai multe probleme de sănătate pe termen lung. Nu contrazice nici datele despre prevenirea diareei, ci ridică o întrebare deschisă.
Siguranța
Pentru majoritatea oamenilor, probioticele sunt bine tolerate. Efectele adverse frecvente sunt balonarea și gazele [1]. Există însă raportări de cazuri de infecții sistemice (în sânge) cu tulpinile din probiotic. Riscul e mai mare la persoanele cu imunitate slăbită, foarte bolnave sau cu catetere venoase centrale [5][1]. Dovezi moderate
Ce poți face
- Dacă iei antibiotice și ai avut diaree la tratamente anterioare, întreabă medicul sau farmacistul dacă un probiotic ți se potrivește. În studiile la copii, efectul a fost mai clar la doze de cel puțin 5 miliarde UFC pe zi [1].
- Uită-te la tulpină, nu doar la gen. Pe etichetă ar trebui să apară numele complet (de exemplu Lactobacillus rhamnosus GG), nu doar „lactobacili”.
- Nu aștepta minuni de la un probiotic luat zilnic „preventiv” dacă ești sănătos. Datele nu susțin acest obicei [6].
- Alimentația contează mai mult pentru microbiom. Fibrele din legume, leguminoase și cereale integrale hrănesc bacteriile pe care le ai deja.
- Nu înlocui niciodată un tratament recomandat de medic cu un probiotic.
Ce nu știm încă
- Care tulpini și ce doze funcționează cel mai bine, pentru ce antibiotic și la ce persoane [2].
- Dacă întârzierea refacerii florei observată în studiul din 2018 are consecințe reale de sănătate [4].
- Efectele pe termen lung ale probioticelor luate ani de zile de oameni sănătoși.
- Cât de bine corespund produsele comerciale cu eticheta lor (număr de UFC, tulpini).
- Afirmațiile populare că probioticele „întăresc imunitatea” sau „slăbesc” nu au dovezi solide la oameni. Nedovedit
Când să mergi la medic
- Diaree cu sânge, febră mare, dureri abdominale puternice sau diaree care durează mai mult de câteva zile, mai ales în timpul sau după antibiotice (poate fi infecție cu C. difficile).
- Semne de deshidratare: gură uscată, urinat rar, amețeli.
- Dacă ai imunitatea scăzută (chimioterapie, transplant, medicamente imunosupresoare), ai un cateter venos central sau ești internat: discută cu medicul înainte de orice probiotic [5].
- La nou-născuți prematuri sau copii foarte bolnavi, probioticele se dau doar la recomandarea medicului.
Surse
- Guo Q, Goldenberg JZ, Humphrey C, El Dib R, Johnston BC. Probiotics for the prevention of pediatric antibiotic-associated diarrhea. Cochrane Database Syst Rev. 2019. PubMed
- Hempel S, Newberry SJ, Maher AR, et al. Probiotics for the prevention and treatment of antibiotic-associated diarrhea: a systematic review and meta-analysis. JAMA. 2012. PubMed
- Goldenberg JZ, Yap C, Lytvyn L, et al. Probiotics for the prevention of Clostridium difficile-associated diarrhea in adults and children. Cochrane Database Syst Rev. 2017. PubMed
- Suez J, Zmora N, Zilberman-Schapira G, et al. Post-Antibiotic Gut Mucosal Microbiome Reconstitution Is Impaired by Probiotics and Improved by Autologous FMT. Cell. 2018. PubMed
- Doron S, Snydman DR. Risk and safety of probiotics. Clin Infect Dis. 2015. PubMed
- Kristensen NB, Bryrup T, Allin KH, et al. Alterations in fecal microbiota composition by probiotic supplementation in healthy adults: a systematic review of randomized controlled trials. Genome Med. 2016. PubMed
- Zmora N, Zilberman-Schapira G, Suez J, et al. Personalized Gut Mucosal Colonization Resistance to Empiric Probiotics Is Associated with Unique Host and Microbiome Features. Cell. 2018. PubMed
- Su GL, Ko CW, Bercik P, et al. AGA Clinical Practice Guidelines on the Role of Probiotics in the Management of Gastrointestinal Disorders. Gastroenterology. 2020. PubMed