Pe scurt
- Majoritatea ceasurilor de mână măsoară pulsul destul de bine în repaus și la efort constant, dar greșesc mai mult la schimbări bruște de activitate. Dovezi moderate
- Caloriile arse estimate de ceas sunt imprecise: în studiile de laborator, niciun dispozitiv nu a coborât sub 20% eroare. Dovezi moderate
- Ceasurile și inelele detectează bine când dormi, mai slab când ești treaz în pat, iar fazele somnului (profund, REM) sunt estimate inconsecvent. Dovezi moderate
- Notificarea de „puls neregulat” de pe un ceas poate semnala fibrilație atrială, dar nu este un diagnostic și trebuie confirmată cu EKG. Dovezi moderate
- Urmărirea obsesivă a somnului poate crea anxietate și chiar înrăutăți somnul (fenomen numit „ortosomnie”). Dovezi slabe
Ce spune știința
Cum „vede” ceasul pulsul
Ceasurile și inelele folosesc o tehnică optică numită fotopletismografie (PPG): un LED luminează pielea, iar un senzor măsoară cât de multă lumină este absorbită pe măsură ce volumul de sânge din vase variază la fiecare bătaie [3]. Din acest semnal, algoritmul calculează pulsul, iar din el estimează alte lucruri: calorii, somn, variabilitatea ritmului cardiac.
Principalele surse de eroare sunt mișcarea, tipul de piele și „confuzia” dintre ritmul pașilor și ritmul inimii [3].
Pulsul: destul de bun, mai ales în repaus
Un studiu de la Stanford din 2017 a testat șapte ceasuri pe 60 de voluntari de vârste, greutăți și tonuri ale pielii diferite, comparându-le cu monitorizarea EKG continuă în timp ce stăteau, mergeau, alergau și pedalau. Șase din cele șapte au avut o eroare mediană a pulsului sub 5% la bicicletă, iar cele mai mari erori au apărut la mers [1]. Dovezi moderate
O analiză din 2020 pe mai multe dispozitive a găsit că toate sunt rezonabil de precise în repaus și la efort susținut, dar eroarea absolută în timpul activității a fost, în medie, cu circa 30% mai mare decât în repaus. Aici nu s-a găsit o diferență semnificativă de acuratețe în funcție de tonul pielii [3], spre deosebire de studiul din 2017, în care eroarea a fost mai mare la pielea mai închisă la culoare [1]. Subiectul rămâne deci deschis.
O recenzie sistematică a 158 de publicații a concluzionat că, în laborator, pulsul și numărul de pași sunt măsurate în general corect, dar acuratețea diferă de la un producător și un model la altul [2]. Dovezi moderate
Caloriile: cea mai slabă parte
În studiul de la Stanford, niciun ceas nu a estimat energia consumată (comparată cu calorimetria indirectă, adică măsurarea oxigenului consumat) cu o eroare mai mică de 20% [1]. Recenzia sistematică din 2020 a ajuns la aceeași concluzie: pentru consumul de energie, nicio marcă nu a fost precisă [2]. Dovezi moderate
Asta contează practic: dacă „mănânci înapoi” caloriile afișate de ceas după antrenament, poți supraestima mult cât ai ars.
Somnul: bun la „dormi sau nu”, slab la faze
Standardul de aur pentru somn este polisomnografia (PSG): o înregistrare în laborator a activității creierului, a mișcărilor ochilor și a mușchilor. Un studiu din 2021 a comparat șapte dispozitive de consum cu PSG la 34 de adulți tineri sănătoși, timp de trei nopți [4]. Rezultatele:
- Sensibilitatea (recunoașterea corectă a somnului) a fost ridicată la toate dispozitivele.
- Specificitatea (recunoașterea corectă a perioadelor de veghe) a fost scăzută spre medie, adică dispozitivele tind să creadă că dormi când de fapt stai treaz liniștit.
- Estimarea fazelor somnului a fost inconsecventă, iar performanța a scăzut în nopțile cu somn perturbat [4]. Dovezi moderate
O recenzie din 2019 despre tehnologia purtabilă pentru somn atrage atenția că algoritmii sunt secreți, se schimbă prin actualizări de software și nu sunt validați uniform, ceea ce face greu de comparat rezultatele între dispozitive sau chiar între versiuni ale aceluiași dispozitiv [5]. Dovezi moderate
Pe scurt: durata totală a somnului și ora la care adormi și te trezești sunt destul de utile ca tendință. Procentele de „somn profund” sau „REM” dintr-o noapte anume nu sunt de încredere.
Fibrilația atrială: Apple Heart Study
Fibrilația atrială este o tulburare de ritm cardiac care crește riscul de accident vascular cerebral. În Apple Heart Study (2019, finanțat de Apple), peste 419.000 de persoane fără fibrilație atrială cunoscută au folosit un algoritm de pe ceas care căuta puls neregulat [6].
- Doar 0,52% au primit o notificare în aproximativ patru luni de monitorizare.
- Dintre cei notificați care au purtat apoi un plasture EKG (aplicat în medie la 13 zile după notificare), 34% aveau fibrilație atrială pe înregistrare.
- Când o notificare a apărut în timp ce plasturele EKG era purtat, 84% dintre notificări au corespuns unei fibrilații atriale [6]. Dovezi moderate
Interpretarea: probabilitatea unei alarme este mică, iar o alarmă merită luată în serios, dar nu este diagnostic. Studiul nu a arătat dacă screeningul cu ceasul reduce accidentele vasculare sau decesele. De asemenea, mai puțin de un sfert dintre cei notificați au returnat un plasture EKG analizabil, ceea ce limitează concluziile [6].
Ortosomnia: când datele strică somnul
Medicii de somn au descris pacienți care veneau la consult cu „insomnie” sau „somn insuficient” deduse din datele trackerului, deși alte măsurători nu confirmau problema. Autorii au numit fenomenul „ortosomnie”: o căutare perfecționistă a somnului ideal, alimentată de date [7]. Uneori, pacienții aveau mai multă încredere în aplicație decât în polisomnografie. Dovezi slabe
Descrierea se bazează pe câteva cazuri clinice, deci nu știm cât de frecvent este fenomenul. Mecanismul este însă plauzibil: anxietatea legată de somn este un factor cunoscut care întreține insomnia.
Ce poți face
- Folosește tendințele, nu cifra de azi. Pulsul de repaus sau durata somnului pe mai multe săptămâni spun mai mult decât o singură noapte.
- Nu lua caloriile afișate drept exacte. Erorile de peste 20% sunt frecvente [1][2]. Dacă îți gestionezi greutatea, poți afla mai multe în ghidul despre slăbit.
- Ignoră procentele de faze ale somnului de la o noapte la alta. Întreabă-te mai degrabă cum te simți ziua. Pentru obiceiuri care chiar ajută, vezi ghidul despre somn.
- Fii atent la cum te face să te simți. Dacă verifici scorul de somn dimineața cu teamă sau îți schimbi ziua în funcție de el, ia o pauză de la purtat dispozitivul noaptea.
- Poartă ceasul strâns pe încheietură când vrei un puls cât mai corect la efort; mișcarea și contactul slab cresc erorile [3].
- Pașii zilnici sunt măsurați relativ bine [2] și sunt un indicator util; vezi ghidul despre pași.
- Pentru tensiunea arterială, folosește un tensiometru validat, nu estimările de pe ceas; detalii în ghidul despre tensiune.
Ce nu știm încă
- Modelele noi apar mai repede decât studiile de validare. Rezultatele din 2017–2021 nu se aplică automat dispozitivelor din 2026 [2][5].
- Inelele inteligente au fost studiate mai puțin decât ceasurile în studii independente.
- Efectul real al screeningului pentru fibrilație atrială cu ceasul asupra accidentelor vasculare nu a fost demonstrat [6].
- Cât de frecventă este ortosomnia și cine este mai vulnerabil [7].
- Scorurile compuse („readiness”, „body battery”, „scor de recuperare”) folosesc algoritmi nepublicați; nu am găsit studii independente care să arate că ghidarea după ele îmbunătățește sănătatea. Nedovedit
Când să mergi la medic
- Primești o notificare de puls neregulat sau fibrilație atrială, mai ales dacă se repetă — mergi la medicul de familie sau la cardiolog pentru EKG.
- Ai palpitații, amețeli, leșin, durere în piept sau lipsă de aer, indiferent ce arată ceasul. Durerea în piept sau lipsa bruscă de aer înseamnă 112.
- Pulsul de repaus este constant foarte mic sau foarte mare față de obișnuit, fără explicație.
- Ceasul indică somn bun, dar ești somnolent ziua, sforăi puternic sau cineva observă pauze în respirație — un ceas nu exclude apneea de somn.
- Gândurile despre somn sau despre date îți provoacă anxietate persistentă.
Surse
- Shcherbina A, Mattsson CM, Waggott D, et al. Accuracy in Wrist-Worn, Sensor-Based Measurements of Heart Rate and Energy Expenditure in a Diverse Cohort. J Pers Med. 2017. PubMed
- Fuller D, Colwell E, Low J, et al. Reliability and Validity of Commercially Available Wearable Devices for Measuring Steps, Energy Expenditure, and Heart Rate: Systematic Review. JMIR Mhealth Uhealth. 2020. PubMed
- Bent B, Goldstein BA, Kibbe WA, Dunn JP. Investigating sources of inaccuracy in wearable optical heart rate sensors. NPJ Digit Med. 2020. PubMed
- Chinoy ED, Cuellar JA, Huwa KE, et al. Performance of seven consumer sleep-tracking devices compared with polysomnography. Sleep. 2021. PubMed
- de Zambotti M, Cellini N, Goldstone A, et al. Wearable Sleep Technology in Clinical and Research Settings. Med Sci Sports Exerc. 2019. PubMed
- Perez MV, Mahaffey KW, Hedlin H, et al. Large-Scale Assessment of a Smartwatch to Identify Atrial Fibrillation. N Engl J Med. 2019. PubMed
- Baron KG, Abbott S, Jao N, et al. Orthosomnia: Are Some Patients Taking the Quantified Self Too Far? J Clin Sleep Med. 2017. PubMed