Important: Acest ghid explică dovezile din spatele screeningului. Nu îți spune ce test să faci sau când. Alegerea depinde de vârstă, istoric familial, simptome și factori de risc. Discut-o cu medicul de familie. Screeningul se face la persoane fără simptome. Dacă ai simptome, mergi la medic pentru investigații, nu aștepta un screening.
Pe scurt
- Screeningul înseamnă testarea persoanelor sănătoase pentru a găsi cancerul sau leziunile precanceroase înainte să dea simptome. Are beneficii, dar și riscuri: rezultate fals pozitive și supradiagnostic. Dovezi puternice
- Uniunea Europeană recomandă screening organizat pentru trei cancere: sân (mamografie), col uterin (test HPV) și colorectal (test imunochimic din scaun, FIT). Dovezi puternice
- Pentru cancerul pulmonar, tomografia computerizată cu doză mică a redus mortalitatea la fumătorii și foștii fumători mari. UE cere însă mai întâi studii de fezabilitate. Dovezi puternice
- Testul PSA pentru prostată reduce puțin mortalitatea, dar duce la supradiagnostic. De aceea decizia se ia împreună cu medicul, după o discuție informată. Dovezi puternice
- În România, programul național de screening pentru cancerul de col uterin este confirmat de surse oficiale. Pentru celelalte cancere, întreabă medicul de familie ce este disponibil acum.
Ce spune știința
Beneficii și riscuri: de ce nu „testăm tot”
Un test de screening e util doar dacă reduce decesele sau bolile grave, nu doar dacă „găsește ceva”. Riscurile principale sunt două:
- Rezultatul fals pozitiv: testul iese anormal, dar nu există cancer. Urmează investigații suplimentare și anxietate.
- Supradiagnosticul: se descoperă un cancer care nu ar fi dat niciodată probleme în timpul vieții, dar care ajunge totuși tratat.
Testele de mai jos sunt cele pentru care studiile randomizate au arătat un echilibru favorabil, cel puțin pentru anumite grupe de vârstă [1].
Recomandarea Consiliului UE din 2022
În decembrie 2022, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o nouă recomandare privind screeningul cancerului [1]:
- Sân: mamografie pentru femeile de 50–69 de ani. Intervalul 45–74 de ani este sugerat ca extindere.
- Col uterin: testul HPV ca metodă preferată, pentru femeile de 30–65 de ani, la interval de cel puțin 5 ani.
- Colorectal: testul imunochimic cantitativ din scaun (FIT) ca test preferat pentru persoanele de 50–74 de ani. Cei cu rezultat pozitiv sunt trimiși la colonoscopie.
- Plămân și prostată: statele sunt invitate să evalueze fezabilitatea și eficacitatea programelor. Pentru plămân, la persoanele cu risc mare, ca fumătorii și foștii fumători mari. Pentru prostată, cu PSA urmat de RMN.
Dovezi puternice
Cancerul colorectal: FIT și colonoscopia
Testele din scaun. O analiză Cochrane a 4 studii randomizate cu teste mai vechi de sânge ocult în scaun (de tip guaiac) a arătat o reducere de 16% a mortalității prin cancer colorectal. Reducerea a fost de 25% la cei care au făcut efectiv cel puțin o rundă de testare [2]. Dovezi puternice FIT-ul e un test mai nou, mai specific pentru sângele uman. UE îl preferă pentru screeningul organizat [1].
Colonoscopia și studiul NordICC. NordICC (2022) a fost primul studiu randomizat mare cu colonoscopie de screening. Aproximativ 85.000 de persoane de 55–64 de ani din Polonia, Norvegia și Suedia au fost împărțite în două grupuri: unii au primit o invitație la o singură colonoscopie, ceilalți nu au fost invitați [3]. După 10 ani:
- riscul de cancer colorectal a fost de 0,98% în grupul invitat, față de 1,20% în grupul neinvitat, adică o reducere de 18%;
- reducerea mortalității prin cancer colorectal (0,28% față de 0,31%) nu a fost semnificativă statistic [3]. Dovezi puternice
Cum se explică? Doar 42% dintre cei invitați au făcut efectiv colonoscopia. Analiza „intenției de screening” măsoară efectul invitației, nu al colonoscopiei la cei care o fac [3]. Analizele ajustate pentru participare sugerează un efect mai mare, dar sunt mai puțin sigure. În plus, 10 ani de urmărire pot fi prea puțin pentru a vedea tot efectul asupra deceselor. Mesajul practic: un test e eficient doar dacă oamenii chiar îl fac.
Cancerul de col uterin: testul HPV
Aproape toate cancerele de col uterin sunt cauzate de infecția persistentă cu tulpini cu risc mare ale virusului papiloma uman (HPV). Patru studii randomizate europene, cu peste 176.000 de femei, au comparat screeningul bazat pe HPV cu testul Babeș-Papanicolau (citologia) [4]. Testul HPV a oferit o protecție cu 60–70% mai mare împotriva cancerului invaziv de col uterin. Autorii au concluzionat că datele susțin screeningul HPV de la 30 de ani, cu intervale de cel puțin 5 ani [4]. Dovezi puternice
Cancerul de sân: mamografia
Un panel independent din Marea Britanie a analizat 11 studii randomizate. Invitația la mamografie a redus mortalitatea prin cancer de sân cu aproximativ 20% [5]. Dovezi puternice Același panel a estimat și supradiagnosticul: la fiecare 10.000 de femei de 50 de ani invitate timp de 20 de ani, ar fi prevenite circa 43 de decese și ar fi supradiagnosticate circa 129 de cazuri. Adică aproximativ un deces evitat la trei cazuri supradiagnosticate [5]. Autorii subliniază că cifrele sunt aproximative și provin din studii vechi. Dovezi moderate
Cancerul pulmonar: tomografia cu doză mică
- NLST (SUA, 2011): peste 53.000 de persoane cu risc mare au primit fie tomografie computerizată cu doză mică, fie radiografie pulmonară. Tomografia a redus mortalitatea prin cancer pulmonar cu 20%. Peste 96% dintre rezultatele pozitive au fost însă fals pozitive [6]. Dovezi puternice
- NELSON (Olanda și Belgia, 2020): la bărbați fumători și foști fumători de 50–74 de ani, screeningul a redus mortalitatea prin cancer pulmonar cu circa 24% după 10 ani, comparativ cu lipsa screeningului [7]. Dovezi puternice
Beneficiul a fost demonstrat doar la persoanele cu istoric important de fumat. Nu se aplică populației generale.
Cancerul de prostată: PSA
Studiul european ERSPC a urmărit peste 182.000 de bărbați timp de 16 ani. Screeningul cu PSA (antigenul specific prostatic, un marker din sânge) a redus mortalitatea prin cancer de prostată cu circa 20% [8]. Dovezi puternice Beneficiul absolut a fost însă mic: 570 de bărbați trebuiau invitați la screening pentru a preveni un deces. Pentru fiecare deces prevenit au fost diagnosticate 18 cazuri [8]. Multe dintre aceste cancere nu ar fi pus viața în pericol, dar tratamentul lor poate avea efecte adverse precum incontinența sau disfuncția erectilă. De aceea decizia este individuală și se ia după o discuție cu medicul.
Situația din România
Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) confirmă un program național de screening pentru cancerul de col uterin, înființat în 2012 [9]. Programul oferă testare gratuită femeilor de 25–64 de ani, o dată la 5 ani, prin testul Babeș-Papanicolau. Testarea HPV este introdusă treptat, printr-un program-pilot regional în patru regiuni [9].
Pentru cancerul de sân, cancerul colorectal, cancerul pulmonar și cel de prostată nu am putut verifica din surse oficiale actuale existența unor programe naționale funcționale și accesibile tuturor. Întreabă medicul de familie ce servicii de screening sunt disponibile acum în zona ta și ce acoperă asigurarea de sănătate.
Ce poți face
- Află ce screeninguri se potrivesc vârstei tale, conform recomandării UE [1], și discută cu medicul de familie cum le poți face în România.
- Spune-i medicului istoricul familial. Rudele de gradul I cu cancer colorectal, de sân, ovarian sau de prostată pot schimba vârsta de început sau tipul de test.
- Dacă ai fumat mult, întreabă dacă tomografia cu doză mică este o opțiune pentru tine [1][6][7].
- Pentru PSA, cere o discuție despre beneficii și riscuri înainte de test [8].
- Prevenția primară rămâne baza. Vaccinarea HPV este parte din strategia de eliminare a cancerului de col uterin [9]. Renunțarea la fumat și limitarea alcoolului reduc și ele riscul de cancer. Vezi și ghidul despre alcool și ghidul despre analizele de sânge pentru prevenție.
Ce nu știm încă
- Efectul complet al colonoscopiei asupra mortalității, după urmăriri mai lungi de 10 ani [3].
- Cum se poate reduce supradiagnosticul în screeningul de prostată și de sân. RMN-ul înaintea biopsiei este una dintre strategiile evaluate [1].
- Organizarea optimă a screeningului pulmonar în Europa: cine e eligibil, la ce interval și cu ce costuri [1].
- Testele de sânge „multi-cancer” comercializate direct consumatorilor nu au încă studii randomizate care să arate că reduc decesele. Nedovedit
Când să mergi la medic
Nu aștepta screeningul dacă ai:
- sânge în scaun, schimbări persistente ale tranzitului intestinal sau anemie fără cauză cunoscută;
- un nodul în sân, retracția mamelonului sau scurgeri din mamelon;
- sângerări vaginale între menstruații, după contact sexual sau după menopauză;
- tuse care durează peste 3 săptămâni, tuse cu sânge sau răgușeală persistentă;
- dificultăți la urinat sau sânge în urină;
- scădere în greutate neexplicată, oboseală persistentă sau transpirații nocturne.
Discută și dacă ai primit un rezultat anormal la un test de screening. Un rezultat pozitiv nu înseamnă cancer, dar trebuie urmat de investigațiile recomandate.
Surse
- European Commission. European Health Union: Commission welcomes adoption of new EU cancer screening recommendations (Council Recommendation of 9 December 2022 on strengthening prevention through early detection). 2022. Comisia Europeană
- Hewitson P, Glasziou P, Irwig L, Towler B, Watson E. Screening for colorectal cancer using the faecal occult blood test, Hemoccult. Cochrane Database Syst Rev. 2007. PubMed
- Bretthauer M, Løberg M, Wieszczy P, et al. Effect of Colonoscopy Screening on Risks of Colorectal Cancer and Related Death. N Engl J Med. 2022. PubMed
- Ronco G, Dillner J, Elfström KM, et al. Efficacy of HPV-based screening for prevention of invasive cervical cancer: follow-up of four European randomised controlled trials. Lancet. 2014. PubMed
- Independent UK Panel on Breast Cancer Screening. The benefits and harms of breast cancer screening: an independent review. Lancet. 2012. PubMed
- National Lung Screening Trial Research Team, Aberle DR, Adams AM, et al. Reduced lung-cancer mortality with low-dose computed tomographic screening. N Engl J Med. 2011. PubMed
- de Koning HJ, van der Aalst CM, de Jong PA, et al. Reduced Lung-Cancer Mortality with Volume CT Screening in a Randomized Trial. N Engl J Med. 2020. PubMed
- Hugosson J, Roobol MJ, Månsson M, et al. A 16-yr Follow-up of the European Randomized study of Screening for Prostate Cancer. Eur Urol. 2019. PubMed
- Institutul Național de Sănătate Publică. 17 Noiembrie — Ziua globală de eliminare a cancerului de col uterin. 2025. INSP