Important: Acest ghid este strict informativ. Statinele sunt medicamente eliberate pe bază de rețetă. Decizia de a începe, ajusta sau opri un tratament cu statine se ia doar împreună cu medicul tău. Ghidul nu conține informații despre doze sau scheme de tratament.
Pe scurt
- Statinele scad colesterolul LDL, iar fiecare scădere a LDL cu 1 mmol/L (circa 39 mg/dL) reduce riscul de infarct, accident vascular cerebral ischemic și revascularizare cu aproximativ o cincime. Dovezi puternice
- Beneficiul absolut (câți oameni sunt protejați efectiv) e mai mare la cei care au avut deja un infarct sau un AVC decât la cei sănătoși, deși reducerea relativă e asemănătoare. Dovezi puternice
- În studiile dublu-orb, majoritatea durerilor musculare raportate de cei care iau statine apar la fel de des și cu placebo (efect nocebo). Dovezi puternice
- Statinele cresc ușor riscul de diabet de tip 2, dar în cifre absolute riscul e mic comparativ cu beneficiul cardiovascular la persoanele cu risc crescut. Dovezi puternice
- Studiile randomizate nu arată că statinele ar provoca demență. Dovezi moderate
Ce spune știința
Ce fac statinele
Statinele blochează o enzimă din ficat implicată în producția de colesterol. Ficatul răspunde prin a capta mai mult colesterol LDL din sânge, așa că nivelul LDL scade. Despre ce este LDL și de ce contează, găsești detalii în ghidul despre colesterolul LDL.
Cât protejează: prevenție secundară și primară
Colaborarea Cholesterol Treatment Trialists (CTT) a analizat datele individuale din 27 de studii randomizate cu statine. Fiecare scădere a LDL cu 1 mmol/L a redus evenimentele vasculare majore cu circa 21% (raport de risc 0,79), indiferent de vârstă, sex, nivelul inițial al LDL sau existența unei boli vasculare anterioare [1]. Dovezi puternice
- Prevenția secundară înseamnă tratament după ce ai avut deja un infarct, un AVC sau ai o boală arterială cunoscută.
- Prevenția primară înseamnă tratament la persoane fără astfel de evenimente, dar cu risc crescut.
Aceeași analiză a arătat că și la persoanele cu risc mic (sub 10% în 5 ani) reducerea relativă a fost cel puțin la fel de mare. Aici, fiecare 1 mmol/L de LDL scăzut a însemnat circa 11 evenimente evitate la 1.000 de persoane în 5 ani [1]. La cei fără boală vasculară anterioară, statinele au redus și mortalitatea totală (raport de risc 0,91 per 1 mmol/L) [1]. Dovezi puternice
Un review publicat în Lancet în 2016 oferă o comparație în cifre absolute: o scădere a LDL cu 2 mmol/L timp de 5 ani ar preveni evenimente majore la aproximativ 1.000 din 10.000 de pacienți cu boală vasculară existentă (10%) și la aproximativ 500 din 10.000 de persoane cu risc crescut, dar fără evenimente anterioare (5%) [2]. Dovezi puternice
Risc relativ vs. risc absolut — un exemplu
Exemplu ilustrativ, cu cifre rotunde alese pentru calcul, nu pentru o persoană reală: să zicem că o persoană are un risc estimat de 10% să facă un infarct sau un AVC în următorii 10 ani. Dacă un tratament scade riscul relativ cu 25%, riscul devine 7,5%. Scăderea absolută este de 2,5 puncte procentuale. Altfel spus, din 40 de persoane similare tratate 10 ani, una ar evita un eveniment.
Dacă riscul de pornire ar fi 2%, aceeași reducere relativă de 25% ar duce la 1,5% — o scădere absolută de doar 0,5 puncte. De aceea medicii se uită întâi la riscul tău total, nu doar la valoarea colesterolului.
Cine decide și cum: scorurile de risc
În Europa, medicii folosesc scoruri precum SCORE2, dezvoltat sub egida Societății Europene de Cardiologie. SCORE2 estimează riscul de boală cardiovasculară fatală și nefatală în 10 ani la persoane de 40–69 de ani fără boală cardiovasculară sau diabet, pe baza vârstei, sexului, fumatului, tensiunii sistolice, colesterolului total și HDL [10]. Țările sunt împărțite în regiuni de risc, iar aceeași persoană are un risc estimat de câteva ori mai mare într-o țară cu risc foarte ridicat [10]. Informația e utilă ca să înțelegi discuția cu medicul; calculul și interpretarea îi aparțin lui.
Durerile musculare și efectul nocebo
Efectul nocebo înseamnă simptome reale apărute din așteptarea unui efect advers, nu din substanța în sine.
Meta-analiza CTT din 2022 a inclus 19 studii dublu-orb cu peste 123.000 de participanți. Dureri sau slăbiciune musculară au raportat 27,1% dintre cei pe statină și 26,6% dintre cei pe placebo [3]. Excesul a apărut mai ales în primul an, iar autorii au estimat că peste 90% dintre plângerile musculare ale celor pe statină nu erau cauzate de statină [3]. Dovezi puternice
StatinWISE (BMJ, 2021) a inclus 200 de persoane care opriseră sau voiau să oprească statinele din cauza durerilor musculare. Fiecare a trecut, fără să știe, prin perioade alternative de statină și placebo. Nu a existat nicio diferență în scorurile simptomelor musculare între perioadele cu statină și cele cu placebo, iar două treimi dintre cei care au terminat studiul au declarat că reîncep tratamentul [4]. Dovezi moderate
SAMSON (NEJM, 2020) a avut un design similar, dar a inclus și perioade fără nicio pastilă [5]. Simptomele au crescut și când participanții luau placebo, nu doar statină, ceea ce susține existența unui efect nocebo puternic; aproximativ jumătate dintre participanți au reușit apoi să reia statinele [6]. Dovezi moderate
Asta nu înseamnă că problemele musculare nu există. Miopatia reală (durere sau slăbiciune cu creșteri mari ale enzimei creatinkinază) este rară, estimată la circa 5 cazuri la 10.000 de persoane tratate 5 ani [2]. Dovezi puternice
Diabetul
O meta-analiză a 13 studii cu peste 91.000 de participanți a găsit un risc de diabet cu 9% mai mare la cei pe statine. În cifre absolute, la 255 de persoane tratate 4 ani a apărut un caz în plus de diabet [7]. Autorii au concluzionat că riscul e mic comparativ cu reducerea evenimentelor coronariene [7]. Dovezi puternice
Ficatul
Review-ul din Lancet 2016 enumeră ca efecte adverse grave demonstrate în studiile randomizate miopatia, diabetul nou apărut și, probabil, accidentul vascular hemoragic. Afectarea gravă a ficatului nu apare printre ele [2]. Medicul poate totuși cere analize hepatice, în funcție de situația ta. Dovezi moderate
De ce e riscant să le oprești singur
Un studiu pe baze de date naționale din Franța a urmărit peste 120.000 de persoane de 75 de ani, fără boală cardiovasculară, care luau constant statine. Cei care au oprit tratamentul au avut un risc cu 33% mai mare de internare pentru un eveniment cardiovascular [8]. Fiind un studiu observațional, nu dovedește cauzalitatea, dar e consistent cu datele din studiile randomizate. Dovezi moderate
Ce poți face
Această secțiune nu conține doze sau recomandări de tratament.
- Cere medicului să-ți explice riscul tău total (de exemplu, scorul SCORE2) și ce reducere absolută ar aduce tratamentul în cazul tău.
- Dacă ai simptome musculare, nu opri singur tratamentul. Spune-i medicului; există opțiuni (reevaluare, altă statină, altă schemă, alte medicamente) pe care doar el le poate decide.
- Pregătește întrebări: Care e beneficiul meu absolut? Ce analize trebuie să fac? Ce fac dacă apar dureri?
- Stilul de viață rămâne baza. Alimentația, mișcarea, renunțarea la fumat și controlul tensiunii contează alături de orice medicament.
Ce nu știm încă
- Beneficiul exact la vârstnicii peste 75 de ani fără boală cardiovasculară este încă dezbătut; datele de mai sus sunt observaționale [8].
- Mitul „statinele provoacă demență”. O analiză Cochrane a două studii randomizate cu peste 26.000 de participanți nu a găsit diferențe între statine și placebo nici la incidența demenței, nici la cinci teste cognitive [9]. Studiile au fost făcute însă la persoane cu risc vascular și pe durate de câțiva ani. Dovezi moderate
- Mitul „colesterolul nu e problema”. Studiile CTT arată o relație constantă: cu cât LDL scade mai mult, cu atât riscul scade mai mult, fără un prag clar sub care beneficiul dispare [1]. Afirmația că LDL ar fi irelevant nu e susținută de aceste date. Dovezi puternice
- De ce unele persoane au totuși simptome reale la statină și altele nu — testarea individuală (de tip n-of-1) e promițătoare, dar nu e încă practică de rutină [6].
Când să mergi la medic
Discută cu medicul înainte de orice decizie privind statinele. Dacă iei deja statine, mergi de urgență la medic dacă ai:
- Dureri musculare intense, slăbiciune marcată sau crampe, mai ales împreună cu urină închisă la culoare (poate semnala o afectare musculară rară, dar gravă).
- Îngălbenirea pielii sau a ochilor, urină închisă la culoare, durere în dreapta sus a abdomenului.
- Sete mare, urinat frecvent, oboseală neobișnuită (pot fi semne de glicemie crescută).
- Semne de reacție alergică: umflarea feței, buzelor, dificultăți de respirație.
Spune-i medicului și dacă ești însărcinată sau plănuiești o sarcină, sau dacă începi alte medicamente sau suplimente.
Surse
- Cholesterol Treatment Trialists' (CTT) Collaborators, Mihaylova B, Emberson J, et al. The effects of lowering LDL cholesterol with statin therapy in people at low risk of vascular disease: meta-analysis of individual data from 27 randomised trials. Lancet. 2012. PubMed
- Collins R, Reith C, Emberson J, et al. Interpretation of the evidence for the efficacy and safety of statin therapy. Lancet. 2016. PubMed
- Cholesterol Treatment Trialists' Collaboration. Effect of statin therapy on muscle symptoms: an individual participant data meta-analysis of large-scale, randomised, double-blind trials. Lancet. 2022. PubMed
- Herrett E, Williamson E, Brack K, et al. Statin treatment and muscle symptoms: series of randomised, placebo controlled n-of-1 trials. BMJ. 2021. PubMed
- Wood FA, Howard JP, Finegold JA, et al. N-of-1 Trial of a Statin, Placebo, or No Treatment to Assess Side Effects. N Engl J Med. 2020. PubMed
- Howard JP, Wood FA, Francis DP. Why Do I Get Side Effects? Personalized (N-of-1) Trials for Statin Intolerance and the Nocebo Effect. Harv Data Sci Rev. 2022. PubMed
- Sattar N, Preiss D, Murray HM, et al. Statins and risk of incident diabetes: a collaborative meta-analysis of randomised statin trials. Lancet. 2010. PubMed
- Giral P, Neumann A, Weill A, Coste J. Cardiovascular effect of discontinuing statins for primary prevention at the age of 75 years: a nationwide population-based cohort study in France. Eur Heart J. 2019. PubMed
- McGuinness B, Craig D, Bullock R, Passmore P. Statins for the prevention of dementia. Cochrane Database Syst Rev. 2016. PubMed
- SCORE2 working group and ESC Cardiovascular risk collaboration. SCORE2 risk prediction algorithms: new models to estimate 10-year risk of cardiovascular disease in Europe. Eur Heart J. 2021. PubMed