Pe scurt
- În Finlanda, bărbații care mergeau mai des la saună au avut un risc mai mic de moarte cardiovasculară, pe parcursul a 20 de ani. Este o asociere observată, nu o dovadă că sauna a cauzat beneficiul. Dovezi moderate
- O ședință de saună scade temporar tensiunea arterială și rigiditatea arterelor. Dovezi slabe
- Expunerea repetată la căldură a îmbunătățit funcția vaselor de sânge într-un studiu controlat mic. Dovezi slabe
- „Proteinele de șoc termic” sunt un mecanism plauzibil, dar studiat mai ales în laborator. Dovezi slabe
- Alcoolul în saună este un factor de risc clar: în Finlanda, jumătate dintre decesele survenite în saună au implicat alcool. Dovezi moderate
Ce spune știința
Studiul finlandez care a pornit totul
Majoritatea titlurilor despre „sauna care prelungește viața” vin dintr-un singur studiu de cohortă (un grup de oameni urmărit în timp): KIHD (Kuopio Ischaemic Heart Disease Risk Factor Study), din estul Finlandei. În 2015, cercetătorii au analizat 2.315 bărbați de 42–60 de ani, urmăriți în medie aproximativ 21 de ani [1].
Comparativ cu bărbații care mergeau la saună o dată pe săptămână, cei care mergeau de 4–7 ori pe săptămână au avut un risc de moarte subită cardiacă cu aproximativ 63% mai mic, după ajustarea pentru factori de risc cardiovascular. Asocieri similare au apărut pentru moartea prin boală coronariană, boală cardiovasculară și mortalitatea din orice cauză [1]. Dovezi moderate
Aceeași cohortă a raportat ulterior asocieri cu un risc mai mic de hipertensiune [2] și de demență [3]. Dovezi slabe
De ce „asociat cu” nu înseamnă „cauzat de”
Acestea sunt studii observaționale: cercetătorii nu au repartizat oamenii la întâmplare să meargă sau nu la saună, ci au întrebat cât de des merg și au urmărit ce li s-a întâmplat. Problema principală se numește confuzie (în engleză confounding): un al treilea factor poate explica atât obiceiul, cât și rezultatul.
Exemple concrete pentru saună:
- Starea de sănătate de la început. Un om bolnav sau fragil merge mai rar la saună. Atunci, „sauna rară” poate fi un semn al bolii, nu cauza ei.
- Timpul liber și nivelul socio-economic. Cine are timp să meargă la saună de 4–7 ori pe săptămână poate avea și mai puțin stres, o alimentație mai bună sau acces mai bun la îngrijire medicală.
- Condiția fizică și stilul de viață. Oamenii activi pot fi și cei care merg mai des la saună.
Cercetătorii au ajustat statistic pentru mulți factori (vârstă, fumat, tensiune, colesterol, alcool, condiție fizică), dar nu poți ajusta pentru ce nu ai măsurat. În analiza despre hipertensiune, de exemplu, după ajustări suplimentare, doar grupul cu frecvența cea mai mare a rămas semnificativ, cu un interval de încredere larg [2].
Mai e un aspect important: participanții erau bărbați finlandezi de vârstă mijlocie, într-o cultură în care sauna e un obicei zilnic. Nu știm dacă rezultatele se aplică femeilor, altor vârste sau altor tipuri de saună (de exemplu, sauna cu infraroșu, care funcționează la temperaturi mai mici).
Ce se întâmplă în corp într-o ședință
Un studiu experimental pe 102 adulți cu cel puțin un factor de risc cardiovascular a măsurat efectele unei singure ședințe de 30 de minute la 73 °C [4]. Imediat după, tensiunea sistolică (valoarea „mare”) a scăzut în medie de la 137 la 130 mmHg, iar rigiditatea arterelor (măsurată prin viteza undei de puls) a scăzut și ea [4]. Dovezi slabe
Acestea sunt efecte acute și temporare. Studiul nu a avut grup de control, iar o scădere de tensiune după o ședință nu înseamnă că tensiunea rămâne mai mică pe termen lung.
Căldura repetată și vasele de sânge
Cel mai convingător indiciu experimental vine dintr-un studiu randomizat mic: 20 de tineri sedentari au făcut timp de 8 săptămâni fie băi calde repetate (care le ridicau temperatura corpului), fie băi la temperatură neutră [5]. Grupul cu căldură a avut îmbunătățiri ale funcției endoteliului (stratul interior al vaselor), ale rigidității arterelor și ale tensiunii medii [5]. Dovezi slabe
Atenție: studiul a folosit imersia în apă caldă, nu sauna, și doar 10 persoane per grup. Este un semnal biologic plauzibil, care ar putea explica parțial asocierile din Finlanda, dar nu le confirmă.
Proteinele de șoc termic
Proteinele de șoc termic (HSP, de la heat shock proteins) sunt molecule pe care celulele le produc când sunt stresate de căldură; ele ajută la „repararea” altor proteine. O recenzie despre terapia prin căldură descrie aceste căi ca unul dintre mecanismele posibile prin care căldura repetată ar putea proteja vasele de sânge [6]. Dovezi slabe
Această explicație vine în mare parte din studii pe celule și animale. Afirmațiile de tip „sauna activează gene ale longevității” sunt extrapolări dincolo de ce s-a demonstrat la oameni. Nedovedit
Recuperarea și alte beneficii promovate
O analiză sistematică a 40 de studii clinice despre sauna uscată folosită regulat a găsit rezultate în general favorabile, dar doar 13 erau randomizate, iar majoritatea aveau sub 40 de participanți [7]. Rezultatele măsurate erau foarte diferite între studii, așa că nu se pot trage concluzii ferme despre recuperarea după efort, durere sau imunitate. Dovezi slabe
Ideea că sauna „elimină toxinele prin transpirație” nu este susținută de studii pe oameni. Nedovedit
Cum respiri în saună și de ce
Nasul funcționează ca un „schimbător” de căldură și umiditate: încălzește sau răcește și umezește aerul înainte să ajungă în plămâni [10]. În sauna finlandeză aerul e foarte fierbinte, dar uscat, iar după aruncarea apei pe pietre (löyly) umiditatea crește brusc și căldura se simte mult mai intens pe piele și în căile respiratorii. Ideea că respirația lentă pe nas face aerul mai suportabil și protejează căile respiratorii e plauzibilă fiziologic, dar nu a fost testată direct în studii. Nedovedit
În saună pulsul crește, ca la un efort ușor-moderat, iar o recenzie clinică notează îmbunătățiri temporare ale funcției pulmonare, care ar putea aduce o oarecare ușurare persoanelor cu astm sau bronșită cronică [8]. Dovezi slabe Într-un studiu randomizat mic (26 de persoane cu rinită alergică), 6 săptămâni de saună au crescut fluxul de aer nazal și volumul expirat în prima secundă [12]. Dovezi slabe În cohorta finlandeză, bărbații care mergeau la saună de 2–3 ori pe săptămână au avut cu aproximativ 27% mai puține diagnostice de boli respiratorii (BPOC, astm, pneumonie) [11] — o asociere, nu o dovadă de cauzalitate. Dovezi slabe
Ce nu e recomandat: jocurile de ținere a respirației și hiperventilația voluntară în căldură (pot accentua amețeala și scăderea tensiunii), precum și alcoolul [8]. Pentru tehnici de respirație lentă, vezi ghidul despre respirație; despre puls și sistemul nervos autonom, ghidul despre HRV.
Siguranța: deshidratare, alcool, inimă
Pentru majoritatea adulților sănătoși, sauna e bine tolerată. O recenzie clinică listează ca contraindicații angina instabilă, infarctul miocardic recent și stenoza aortică severă, și avertizează că alcoolul consumat în saună crește riscul de tensiune scăzută, aritmii și moarte subită [8]. Dovezi moderate
Un studiu medico-legal finlandez (1990–2002) a arătat că decesele în saună sunt rare (sub 2 la 100.000 de locuitori pe an), dar jumătate dintre persoanele decedate erau sub influența alcoolului [9]. Dovezi moderate
Transpirația abundentă înseamnă pierdere de lichide. Deshidratarea, combinată cu scăderea tensiunii, poate provoca amețeală sau leșin, mai ales la ridicarea bruscă.
Un studiu mic, inclus în analiza sistematică, a raportat o scădere a producției de spermă la bărbații care mergeau regulat la saună, reversibilă după oprire [7]. Dovezi slabe
Ce poți face
Informațiile de mai jos sunt educaționale, nu un protocol.
- Ce s-a folosit în studii: în cohorta finlandeză, sauna tradițională uscată, cu frecvențe de la 1 până la 7 ori pe săptămână [1]; în studiul experimental, o ședință de 30 de minute la 73 °C [4]. Nu există o „doză optimă” demonstrată.
- Alcoolul și sauna nu se combină. Este cel mai clar mesaj de siguranță din date.
- Hidratează-te înainte și după, și ridică-te încet.
- Respirația: dacă aerul ți se pare prea fierbinte, poți respira lent pe nas, coborî pe o bancă mai joasă (mai răcoroasă) sau ieși. Fără ținerea respirației sau hiperventilație în saună.
- Nu merge singur dacă ai orice problemă de sănătate și ieși imediat dacă te simți rău.
- Sauna nu înlocuiește mișcarea, controlul tensiunii sau tratamentul prescris.
Cine ar trebui să evite sauna sau să discute întâi cu medicul
- persoanele cu angină instabilă, infarct recent sau stenoză aortică severă [8];
- persoanele cu tensiune foarte mică, leșinuri frecvente sau aritmii;
- persoanele care iau medicamente pentru tensiune sau diuretice (pot accentua scăderea tensiunii și deshidratarea);
- femeile însărcinate — chiar dacă unele recenzii consideră sauna tolerată în sarcina fără complicații [8], decizia se ia cu medicul;
- copiii, doar sub supraveghere și cu ședințe scurte;
- persoanele cu febră sau cu o infecție acută;
- bărbații care încearcă să conceapă un copil pot discuta cu medicul despre frecvența saunei [7].
Ce nu știm încă
- Dacă sauna cauzează reducerea riscului cardiovascular sau doar însoțește un stil de viață sănătos. Un răspuns clar ar veni doar din studii randomizate mari, pe termen lung, greu de realizat.
- Dacă rezultatele se aplică femeilor, altor populații și altor tipuri de saună (infraroșu, abur).
- Care sunt temperatura, durata și frecvența cu beneficiu maxim și risc minim.
- Cât din efect vine din relaxare și socializare, nu din căldură în sine.
Când să mergi la medic
Discută cu medicul înainte să începi dacă ai o boală de inimă, tensiune necontrolată sau oricare dintre situațiile de mai sus.
Cere ajutor de urgență dacă, în timpul sau după saună, ai:
- durere sau apăsare în piept;
- palpitații sau puls neregulat;
- leșin, confuzie sau amețeală care nu trece după ce te întinzi;
- greață puternică, vărsături sau dureri de cap severe (posibile semne de supraîncălzire);
- slăbiciune bruscă pe o parte a corpului sau dificultăți de vorbire.
Surse
- Laukkanen T, Khan H, Zaccardi F, Laukkanen JA. Association between sauna bathing and fatal cardiovascular and all-cause mortality events. JAMA Intern Med. 2015. PubMed
- Zaccardi F, Laukkanen T, Willeit P, Kunutsor SK, Kauhanen J, Laukkanen JA. Sauna Bathing and Incident Hypertension: A Prospective Cohort Study. Am J Hypertens. 2017. PubMed
- Laukkanen T, Kunutsor S, Kauhanen J, Laukkanen JA. Sauna bathing is inversely associated with dementia and Alzheimer's disease in middle-aged Finnish men. Age Ageing. 2017. PubMed
- Laukkanen T, Kunutsor SK, Zaccardi F, et al. Acute effects of sauna bathing on cardiovascular function. J Hum Hypertens. 2018. PubMed
- Brunt VE, Howard MJ, Francisco MA, Ely BR, Minson CT. Passive heat therapy improves endothelial function, arterial stiffness and blood pressure in sedentary humans. J Physiol. 2016. PubMed
- Brunt VE, Minson CT. Heat therapy: mechanistic underpinnings and applications to cardiovascular health. J Appl Physiol. 2021. PubMed
- Hussain J, Cohen M. Clinical Effects of Regular Dry Sauna Bathing: A Systematic Review. Evid Based Complement Alternat Med. 2018. PubMed
- Hannuksela ML, Ellahham S. Benefits and risks of sauna bathing. Am J Med. 2001. PubMed
- Kenttämies A, Karkola K. Death in sauna. J Forensic Sci. 2008. PubMed
- Newsome H, Lin EL, Poetker DM, Garcia GJM. Clinical Importance of Nasal Air Conditioning: A Review of the Literature. Am J Rhinol Allergy. 2019. PubMed
- Kunutsor SK, Laukkanen T, Laukkanen JA. Sauna bathing reduces the risk of respiratory diseases: a long-term prospective cohort study. Eur J Epidemiol. 2017. PubMed
- Kunbootsri N, Janyacharoen T, Arrayawichanon P, et al. The effect of six-weeks of sauna on treatment autonomic nervous system, peak nasal inspiratory flow and lung functions of allergic rhinitis Thai patients. Asian Pac J Allergy Immunol. 2013. PubMed