Testosteronul la bărbați — cât scade cu vârsta, ce înseamnă hipogonadism și ce au arătat studiile despre terapie

Important: Acest ghid este strict informativ. Testosteronul este un medicament eliberat pe bază de rețetă; diagnosticul de hipogonadism și decizia de a începe, continua sau opri o terapie aparțin medicului (endocrinolog sau urolog). Ghidul nu conține doze sau scheme de tratament.

Pe scurt

• Testosteronul scade lent cu vârsta; kilogramele în plus, bolile cronice, somnul prea scurt și alcoolul consumat regulat îl scad și ele, iar slăbitul îl crește. Dovezi moderate
• Hipogonadismul (deficitul real de testosteron) se diagnostichează doar când există și simptome, și valori scăzute confirmate la cel puțin două recoltări de dimineață, pe stomacul gol. Dovezi puternice
• La bărbații în vârstă cu deficit confirmat, terapia îmbunătățește moderat libidoul și activitatea sexuală și corectează mai des anemia ușoară; nu a îmbunătățit memoria, energia (vitalitatea) sau distanța de mers. Dovezi moderate
• TRAVERSE (5.246 de bărbați) nu a găsit mai multe infarcte sau AVC-uri la terapie decât la placebo, dar a găsit mai multe cazuri de fibrilație atrială, embolie pulmonară, afectare acută a rinichilor și, surprinzător, fracturi. Dovezi moderate
• Suplimentele „booster de testosteron” nu au, în marea majoritate, dovezi că fac ceea ce promit. Dovezi moderate

Ce spune știința

Ce face testosteronul

Testosteronul este principalul hormon sexual masculin, produs în testicule la comanda hipofizei (o glandă de la baza creierului). Întreține libidoul, erecțiile, producția de spermatozoizi, mușchii, oasele și globulele roșii. În sânge circulă în mare parte legat de proteina SHBG; doar o fracțiune mică este „liberă” și activă. Nivelul e cel mai mare dimineața, de aceea analiza se face dimineața ^[1].

Cât scade cu vârsta, de fapt

Studiul european EMAS a urmărit 2.736 de bărbați de 40–79 de ani timp de 4,4 ani. Testosteronul total a scăzut în medie cu doar 0,1 nmol/L pe an. Cei care s-au îngrășat au avut scăderi mai mari, cei care au slăbit, creșteri; schimbările în activitatea fizică sau în numărul de boli nu au influențat semnificativ hormonii pe acel interval ^[2]. Dovezi moderate

La intrarea în același studiu (3.200 de bărbați), față de cei cu greutate normală, supraponderalii aveau în medie testosteronul total cu 2,3 nmol/L mai mic, iar cei cu obezitate cu 5,1 nmol/L. Bolile cronice asociate erau legate de o scădere mai mică, de circa 0,8 nmol/L, iar vârsta în sine mai ales de scăderea testosteronului liber ^[18]. Sunt asocieri observaționale, nu dovezi de cauză. Dovezi moderate

Pentru intervalul de referință, un studiu pe 9.054 de bărbați din patru cohorte americane și europene a stabilit, la bărbați sănătoși fără obezitate de 19–39 de ani, un interval normal armonizat de 264–916 ng/dL (circa 9,2–31,8 nmol/L) ^[3]. Dovezi moderate Partea bună e că efectul greutății e reversibil: o meta-analiză a 24 de studii a arătat că slăbitul crește testosteronul total cu circa 2,9 nmol/L după dietă hipocalorică și cu circa 8,7 nmol/L după chirurgie bariatrică, proporțional cu kilogramele pierdute ^[4]. Dovezi moderate

Somnul contează și el: într-un studiu mic pe 10 bărbați tineri sănătoși (vârsta medie 24 de ani), o săptămână cu 5 ore de somn pe noapte a redus testosteronul din timpul zilei cu 10–15% ^[5]. Dovezi slabe Alcoolul consumat regulat scade testosteronul total și liber, conform unei meta-analize a 21 de studii controlate (30 de comparații, 10.199 de participanți); efectul a apărut la consumul cronic la bărbați sănătoși, nu după un singur episod ^[6]. Dovezi moderate

Ce înseamnă hipogonadism și de ce un singur rezultat nu ajunge

Hipogonadismul este incapacitatea testiculelor de a produce suficient testosteron. Ghidul Endocrine Society (2018) recomandă diagnosticul numai la bărbații care au simptome compatibile și valori „fără echivoc și constant scăzute”. Primul test este testosteronul total recoltat dimineața, pe stomacul gol; diagnosticul se confirmă repetând măsurarea în aceleași condiții. La valori aproape de limita inferioară sau la boli care modifică SHBG se evaluează și testosteronul liber. Odată confirmat deficitul, medicul caută cauza ^[1]. Ghidul american de urologie (AUA, 2018) și cel european (EAU, 2025) pun aceleași condiții: simptome plus valori scăzute măsurate corect ^[7], ^[8]. Dovezi puternice

De ce atâta prudență? EMAS, pe 3.369 de bărbați de 40–79 de ani, a arătat că dintre simptomele atribuite „testosteronului scăzut” doar trei au o legătură strânsă cu valorile scăzute: erecțiile matinale rare, libidoul scăzut și disfuncția erectilă. Oboseala și dispoziția proastă au și multe alte cauze. Autorii au definit hipogonadismul de vârstă prin cel puțin trei simptome sexuale plus testosteron total sub 11 nmol/L (circa 320 ng/dL) și testosteron liber sub 220 pmol/L ^[9]. Dovezi moderate Dacă problema ta e oboseala, citește și ghidul despre oboseala cronică: somnul, anemia, tiroida, depresia și apneea în somn sunt cauze mai frecvente.

T Trials: beneficii reale, dar limitate

T Trials (NEJM, 2016), finanțat de NIH, a inclus 790 de bărbați de 65 de ani și peste, cu testosteron sub 275 ng/dL și simptome, tratați un an cu gel cu testosteron sau placebo. Testosteronul a crescut activitatea sexuală, dorința și funcția erectilă, iar dispoziția a fost ușor mai bună. Nu a avut efect pe vitalitate (oboseală) și nici pe distanța de mers în studiul dedicat funcției fizice; autorii au descris beneficiul sexual ca moderat ^[10]. Dovezi moderate Studiul dedicat memoriei (493 de bărbați cu tulburări de memorie legate de vârstă) nu a găsit nicio diferență față de placebo la memorie, funcția executivă sau orientarea spațială ^[11]. Dovezi moderate

TRAVERSE: siguranța cardiovasculară și riscurile mai puțin așteptate

TRAVERSE (NEJM, 2023) este cel mai mare studiu de siguranță: 5.246 de bărbați de 45–80 de ani, cu simptome, două valori sub 300 ng/dL și boală cardiovasculară existentă sau risc crescut, au primit gel cu testosteron sau placebo. Evenimentul principal (deces cardiovascular, infarct sau AVC) a apărut la 7,0% dintre cei tratați și la 7,3% la placebo (raport de risc 0,96): terapia nu a crescut riscul. Tratamentul a durat în medie aproximativ 22 de luni, iar urmărirea circa 33 de luni ^[12]. Dovezi moderate

Același studiu a găsit însă mai multe cazuri de fibrilație atrială (aritmie cardiacă), embolie pulmonară (cheag ajuns în plămâni) și afectare acută a rinichilor la testosteron ^[12]. În sub-studiul pe fracturi, 3,50% dintre cei tratați au avut o fractură în 3,2 ani, față de 2,46% la placebo (raport de risc 1,43): aproximativ o fractură în plus la 100 de bărbați tratați, deși testosteronul crește densitatea osoasă ^[13]. Explicația nu este clară. Dovezi moderate Pe partea de beneficii, la bărbații cu anemie ușoară aceasta s-a corectat la 41% dintre cei tratați față de 27,5% la placebo după 6 luni ^[14]. Dovezi moderate

Riscuri cunoscute: hematocritul și fertilitatea

Toate formele de testosteron cresc hematocritul (proporția de globule roșii, care îngroașă sângele): cu circa 3 puncte procentuale pentru gel și 4 puncte pentru injecțiile cu enantat/cipionat, conform unei meta-analize a 29 de studii randomizate (3.393 de bărbați); autorii notează că importanța clinică a acestei creșteri nu e încă clară ^[15]. Totuși, ghidurile cer monitorizarea lui și nu recomandă începerea terapiei la cei cu hematocrit deja crescut ^[1]. Dovezi puternice

Testosteronul din exterior suprimă producția proprie și spermatogeneza; Endocrine Society recomandă explicit împotriva terapiei la bărbații care își doresc copii în viitorul apropiat. Printre alte situații în care ghidul nu recomandă începerea terapiei: cancer de prostată sau de sân, PSA peste 4 ng/mL fără evaluare urologică, insuficiență cardiacă necontrolată, infarct sau AVC în ultimele 6 luni, apnee în somn severă netratată, trombofilie ^[1]. Dovezi puternice

Clinicile „TRT”, tinerii sănătoși și steroizii anabolizanți

Studiile de mai sus au inclus doar bărbați de peste 45 de ani cu deficit confirmat; la bărbați tineri cu valori normale nu există dovezi de beneficiu, iar ghidurile recomandă terapia doar la deficit confirmat; suprimarea fertilității este consecința cea mai directă ^[1]. Despre dozele mult peste cele fiziologice („steroizi anabolizanți”), o declarație științifică a Endocrine Society arată că majoritatea utilizatorilor nu sunt sportivi, ci bărbați care ridică greutăți, și că utilizarea a fost asociată cu risc crescut de deces și cu tulburări cardiovasculare, psihiatrice, hepatice și renale, plus un sindrom de sevraj la oprire ^[16]. Dovezi moderate Despre substanțele vândute „pentru cercetare”, vezi ghidul despre peptide.

Suplimentele „booster”

O analiză a 50 de suplimente „booster de testosteron” vândute online a găsit 109 ingrediente diferite. Deși 90% promiteau creșterea testosteronului, doar pentru 24,8% existau date publicate care să arate o creștere, 10,1% aveau date care sugerau o scădere, iar pentru 61,5% nu exista niciun studiu. În plus, 13 produse depășeau limita superioară sigură pentru zinc, vitamina B3 sau magneziu ^[17]. Dovezi moderate Pentru plantele cu semnale pozitive în studii mici, cum e ashwagandha, vezi ghidul dedicat. Dovezi slabe

Ce poți face

Această secțiune nu conține doze sau recomandări de tratament.

• Nu te diagnostica după un singur rezultat sau după un test făcut după-amiaza. Dacă ai simptome, discută cu medicul despre recoltare dimineața, pe stomacul gol, repetată ^[1].
• Dacă ai exces de greutate, slăbitul este intervenția naturală cu cele mai bune dovezi ^[4] (ghidul despre slăbit).
• Dormi suficient, ia în serios sforăitul cu pauze de respirație și redu alcoolul consumat regulat ^[5], ^[6] (cum să dormi mai bine, apneea în somn, alcoolul).
• Mișcarea și antrenamentul de forță. În EMAS, schimbările în activitatea fizică nu au modificat semnificativ testosteronul ^[2], dar antrenamentul de forță păstrează mușchii și oasele, exact ce pierzi când testosteronul scade (antrenamentul de forță după 40).
• Fii sceptic cu „boosterele” și cu clinicile care oferă testosteron după un singur test sau fără simptome ^[17].
• Dacă medicul propune terapia, întreabă: Care e beneficiul așteptat pentru simptomele mele? Cum monitorizăm hematocritul și prostata? Ce se întâmplă cu fertilitatea?

Ce nu știm încă

• De ce au fost mai multe fracturi în TRAVERSE, când densitatea osoasă crește sub tratament ^[13]. Până la o explicație, beneficiul pe os nu e un argument pentru terapie.
• Siguranța la bărbații tineri și pe termen foarte lung. În TRAVERSE, urmărirea a fost în medie sub 3 ani și a inclus bărbați de 45–80 de ani ^[12].
• Pragul exact. Laboratoarele folosesc intervale diferite, iar studiile au praguri ușor diferite (264 ng/dL în intervalul armonizat, 300 ng/dL în TRAVERSE, 11 nmol/L în EMAS) ^[3], ^[9], ^[12]. Valoarea se interpretează împreună cu simptomele, nu singură.
• Mitul „testosteronul scăzut e normal peste 50 de ani”. EMAS arată că scăderea legată strict de vârstă este mică ^[2], iar ghidurile cer căutarea unei cauze pentru orice deficit confirmat ^[1].

Când să mergi la medic

Mergi la medicul de familie, endocrinolog sau urolog dacă ai:

• Libido scăzut persistent, erecții matinale dispărute sau disfuncție erectilă, mai ales împreună ^[9]. Despre celelalte cauze, vezi ghidul despre sănătatea sexuală.
• Testicule care s-au micșorat, infertilitate, creșterea țesutului mamar.
• Pierdere de masă musculară inexplicabilă, fractură după un traumatism minor sau anemie fără cauză găsită ^[14].

Dacă iei deja testosteron, sună la 112 sau mergi de urgență la spital dacă ai: durere bruscă în piept sau greutate în respirație (posibilă embolie pulmonară), palpitații cu amețeală sau leșin, slăbiciune bruscă a unei jumătăți a corpului sau vorbire încurcată, un picior umflat, roșu și dureros (posibil cheag) ^[12]. Spune-i medicului dacă apar dureri de cap persistente, agravarea sforăitului sau dacă plănuiești un copil.

Surse

1. Bhasin S, Brito JP, Cunningham GR, et al. Testosterone Therapy in Men With Hypogonadism: An Endocrine Society Clinical Practice Guideline. J Clin Endocrinol Metab. 2018. PubMed ↩
2. Camacho EM, Huhtaniemi IT, O'Neill TW, et al. Age-associated changes in hypothalamic-pituitary-testicular function in middle-aged and older men are modified by weight change and lifestyle factors: longitudinal results from the European Male Ageing Study. Eur J Endocrinol. 2013. PubMed ↩
3. Travison TG, Vesper HW, Orwoll E, et al. Harmonized Reference Ranges for Circulating Testosterone Levels in Men of Four Cohort Studies in the United States and Europe. J Clin Endocrinol Metab. 2017. PubMed ↩
4. Corona G, Rastrelli G, Monami M, et al. Body weight loss reverts obesity-associated hypogonadotropic hypogonadism: a systematic review and meta-analysis. Eur J Endocrinol. 2013. PubMed ↩
5. Leproult R, Van Cauter E. Effect of 1 week of sleep restriction on testosterone levels in young healthy men. JAMA. 2011. PubMed ↩
6. Santi D, Cignarelli A, Baldi M, et al. The chronic alcohol consumption influences the gonadal axis in men: Results from a meta-analysis. Andrology. 2024. PubMed ↩
7. Mulhall JP, Trost LW, Brannigan RE, et al. Evaluation and Management of Testosterone Deficiency: AUA Guideline. J Urol. 2018. PubMed ↩
8. Salonia A, Capogrosso P, Boeri L, et al. European Association of Urology Guidelines on Male Sexual and Reproductive Health: 2025 Update on Male Hypogonadism, Erectile Dysfunction, Premature Ejaculation, and Peyronie's Disease. Eur Urol. 2025. PubMed ↩
9. Wu FC, Tajar A, Beynon JM, et al. Identification of late-onset hypogonadism in middle-aged and elderly men. N Engl J Med. 2010. PubMed ↩
10. Snyder PJ, Bhasin S, Cunningham GR, et al. Effects of Testosterone Treatment in Older Men. N Engl J Med. 2016. PubMed ↩
11. Resnick SM, Matsumoto AM, Stephens-Shields AJ, et al. Testosterone Treatment and Cognitive Function in Older Men With Low Testosterone and Age-Associated Memory Impairment. JAMA. 2017. PubMed ↩
12. Lincoff AM, Bhasin S, Flevaris P, et al. Cardiovascular Safety of Testosterone-Replacement Therapy. N Engl J Med. 2023. PubMed ↩
13. Snyder PJ, Bauer DC, Ellenberg SS, et al. Testosterone Treatment and Fractures in Men with Hypogonadism. N Engl J Med. 2024. PubMed ↩
14. Pencina KM, Travison TG, Artz AS, et al. Efficacy of Testosterone Replacement Therapy in Correcting Anemia in Men With Hypogonadism: A Randomized Clinical Trial. JAMA Netw Open. 2023. PubMed ↩
15. Nackeeran S, Kohn T, Gonzalez D, et al. The Effect of Route of Testosterone on Changes in Hematocrit: A Systematic Review and Bayesian Network Meta-Analysis of Randomized Trials. J Urol. 2022. PubMed ↩
16. Pope HG Jr, Wood RI, Rogol A, et al. Adverse health consequences of performance-enhancing drugs: an Endocrine Society scientific statement. Endocr Rev. 2014. PubMed ↩
17. Clemesha CG, Thaker H, Samplaski MK. 'Testosterone Boosting' Supplements Composition and Claims Are not Supported by the Academic Literature. World J Mens Health. 2020. PubMed ↩
18. Wu FC, Tajar A, Pye SR, et al. Hypothalamic-pituitary-testicular axis disruptions in older men are differentially linked to age and modifiable risk factors: the European Male Aging Study. J Clin Endocrinol Metab. 2008. PubMed ↩