Sănătatea sexuală — ce o influențează și ce spun studiile

Important: Acest ghid este informativ. Problemele sexuale au adesea cauze medicale tratabile, dar diagnosticul și orice tratament (inclusiv medicamentele pentru disfuncția erectilă, eliberate pe bază de rețetă) se decid doar cu medicul. Ghidul nu conține doze. Nu opri și nu schimba un medicament prescris fără să vorbești cu medicul tău.

Pe scurt

• La bărbați, disfuncția erectilă poate fi primul semn al unei boli de inimă: în studiile de cohortă, bărbații cu disfuncție erectilă au avut un risc relativ de boală cardiovasculară cu circa 45–50% mai mare. Un consens de experți recomandă evaluare cardiovasculară. Dovezi puternice
• Diabetul, tensiunea mare, fumatul, obezitatea, apneea în somn, depresia și unele medicamente sunt legate de disfuncția erectilă. Mai mult de jumătate dintre bărbații cu diabet o au. Dovezi moderate
• Slăbitul și mișcarea au îmbunătățit funcția erectilă în studii randomizate; circa o treime dintre bărbații obezi care au slăbit și s-au mișcat mai mult au revenit la o funcție normală în 2 ani. Dovezi moderate
• La femei, problemele sexuale sunt frecvente (circa 4 din 10), dar doar la aproximativ 1 din 8 vin cu suferință personală. Menopauza, antidepresivele, relația și stresul contează; terapia psihologică și sexuală are dovezi. Dovezi moderate
• Suplimentele „pentru potență” sunt categoria cea mai des găsită de FDA cu medicamente nedeclarate, cel mai des sildenafil, periculos mai ales pentru cei care iau nitrați pentru inimă. Dovezi moderate

Ce spune știința

Disfuncția erectilă: adesea un semnal al vaselor de sânge

Disfuncția erectilă înseamnă incapacitatea repetată de a obține sau de a menține o erecție suficientă pentru actul sexual. Erecția depinde de arterele mici ale penisului, iar ateroscleroza (îngustarea arterelor) le afectează pe acestea înaintea arterelor inimii; de aceea problemele de erecție pot preceda un infarct sau o angină.

O meta-analiză a 12 studii prospective de cohortă (grupuri de oameni urmărite în timp), cu aproape 37.000 de bărbați, a găsit la cei cu disfuncție erectilă un risc relativ de 1,48 pentru boală cardiovasculară, 1,46 pentru boală coronariană, 1,35 pentru accident vascular cerebral și 1,19 pentru deces din orice cauză; legătura s-a păstrat după ajustarea pentru factorii de risc clasici ^[1]. Dovezi puternice

Risc relativ, nu absolut. Cât înseamnă în cifre absolute depinde de riscul de pornire. Exemplu ilustrativ, cu cifre ipotetice (nu din studiu): la un risc estimat de 10% de infarct sau AVC în 10 ani, un risc relativ de 1,5 înseamnă circa 15%; la un risc de pornire de 2%, înseamnă circa 3%.

Consensul Princeton IV (2024), al unui grup de cardiologi, urologi și alți specialiști, recomandă ca bărbații cu disfuncție erectilă să fie tratați ca având risc cardiac până la proba contrară, cu evaluarea factorilor de risc și, la nevoie, scor de calciu coronarian ^[2]. Dovezi puternice

Factorii care o influențează

În studiul Massachusetts Male Aging Study, pe bărbați de 40–70 de ani din populația generală, disfuncția erectilă completă a crescut de la 5% la 40 de ani la 15% la 70 de ani. După ajustarea pentru vârstă, ea a fost asociată cu boala de inimă, hipertensiunea, diabetul, medicamentele pentru aceste boli și depresia ^[3]. Vezi și ghidul despre tensiune. Dovezi moderate

• Diabetul. O meta-analiză a 145 de studii, cu peste 88.000 de bărbați, a estimat o prevalență a disfuncției erectile de 52,5% la bărbații cu diabet (66% la tipul 2), cu șanse de circa 3,5 ori mai mari decât la bărbații sănătoși ^[4]. Vezi ghidul despre prediabet. Dovezi puternice
• Fumatul. În studiile prospective, fumătorii actuali au avut șanse cu 51% mai mari de disfuncție erectilă, foștii fumători cu 29% mai mari, față de nefumători ^[5]. Dovezi moderate
• Depresia. O meta-analiză a 49 de publicații a găsit legătura în ambele sensuri: depresia cu șanse cu 39% mai mari de disfuncție erectilă, iar disfuncția erectilă cu șanse de aproape 3 ori mai mari de depresie ^[6]. Dovezi moderate
• Apneea în somn. O analiză a 28 de studii observaționale a găsit un risc semnificativ mai mare de disfuncție erectilă la bărbații cu apnee obstructivă în somn; lipsesc studiile prospective ^[7]. Vezi ghidul despre apnee și sforăit. Dovezi slabe
• Alcoolul. O meta-analiză a 46 de studii observaționale a găsit o relație în formă de J (șanse ușor mai mici la consum mic spre moderat, fără un beneficiu clar la consum mare); autorii avertizează că alcoolul cronic afectează vasele ^[8]. Vezi ghidul despre alcool. Dovezi slabe

Testosteronul scăzut contribuie mai ales la libidoul scăzut, subiect explicat în ghidul despre testosteronul la bărbați.

Mișcarea și slăbitul: ce arată studiile randomizate

Un studiu randomizat din Italia a inclus 110 bărbați obezi de 35–55 de ani cu disfuncție erectilă. Grupul de intervenție a primit sfaturi detaliate pentru a slăbi cel puțin 10% prin dietă și mișcare. După 2 ani, activitatea fizică a crescut de la 48 la 195 de minute pe săptămână, scorul funcției erectile (IIEF) a urcat de la 13,9 la 17, fără progres în grupul de control, iar 17 bărbați din 55 (față de 3 din 55) au ajuns la un scor normal ^[9]. Dovezi moderate

O meta-analiză a 7 studii randomizate (478 de bărbați) a găsit că mișcarea (aerobă, de planșeu pelvin sau combinată), timp de 8 săptămâni până la 2 ani, a îmbunătățit scorul IIEF cu 3,85 puncte față de control; efectul cel mai clar l-a avut exercițiul aerob de intensitate moderată spre viguroasă. Studiile au fost mici și fără „orbire” posibilă ^[10]. Dovezi moderate

Medicamentele: ce există și de ce contează nitrații

Pentru disfuncția erectilă există medicamente orale din clasa inhibitorilor de fosfodiesterază 5 (PDE5), cu sildenafilul ca prim reprezentant ^[2]. În România se eliberează pe rețetă, după evaluarea medicului.

Interacțiunea importantă e cu nitrații, medicamente pentru angină (de exemplu nitroglicerina), și cu drogurile recreaționale „poppers” (nitrit de amil): combinația poate scădea brusc și periculos tensiunea. Consensul Princeton IV dedică un algoritm separat bărbaților cu boală coronariană care folosesc nitrați ^[17], iar consensul Princeton III cere ca, înainte de orice tratament, medicul să verifice dacă inima face față efortului fizic al actului sexual ^[18]. Dovezi puternice

La femei: cât de frecvente sunt problemele și ce le influențează

Într-un sondaj american pe peste 31.000 de femei de la 18 ani în sus, 43% au raportat cel puțin o problemă sexuală (dorință, excitare sau orgasm), dar doar 12% aveau o problemă însoțită de suferință personală, cel mai des la 45–64 de ani (14,8%); suferința a fost asociată cu depresia, anxietatea, bolile tiroidiene și incontinența urinară ^[11]. De regulă, doar problema însoțită de suferință e considerată o tulburare care cere intervenție. Dovezi moderate

• Menopauza și sindromul genito-urinar. Scăderea estrogenului subțiază țesuturile vaginale și urinare (uscăciune, durere la contact sexual, infecții urinare repetate); sindromul afectează, după poziția Societății Nord-Americane de Menopauză, circa 27–84% dintre femeile după menopauză și e subdiagnosticat. Pentru simptome ușoare, lubrifianții și hidratantele vaginale fără rețetă sunt adesea suficiente; pentru cele moderate sau severe există tratamente pe rețetă, decise de medic ^[12]. Vezi ghidul despre menopauză. Dovezi puternice
• Antidepresivele. O meta-analiză a studiilor care au întrebat direct pacienții a găsit disfuncție sexuală apărută sub tratament la 26–80% dintre pacienți, în funcție de medicament (cel mai des la sertralină, venlafaxină, citalopram și paroxetină); bupropionul, mirtazapina, agomelatina și moclobemida nu s-au deosebit de placebo ^[13]. Dacă ți se întâmplă, spune-i medicului; nu opri singur tratamentul. Dovezi moderate
• Stresul, oboseala și relația contează la ambele sexe; vezi ghidul despre stresul cronic.

Ce are dovezi la femei

O meta-analiză a 20 de studii randomizate a comparat intervențiile psihologice (terapie sexuală, cognitiv-comportamentală, individuală sau de cuplu) cu lista de așteptare. Efectul asupra severității simptomelor a fost mediu (d = 0,58), iar asupra satisfacției sexuale de 0,47; cele mai bune dovezi există pentru dorința scăzută și tulburarea de orgasm la femei ^[14]. Dovezi moderate

Exercițiile de planșeu pelvin (contracția voluntară a mușchilor care susțin vezica, uterul și rectul) au fost testate într-un studiu randomizat cu 77 de femei după menopauză: după 12 săptămâni, proporția femeilor fără disfuncție sexuală a fost mai mare în grupul antrenat, deși scorul mediu nu s-a deosebit ^[15]. Dovezi promițătoare, dar subțiri. Dovezi slabe

Suplimentele „pentru potență”

O analiză a avertizărilor FDA din 2007–2016 a identificat 776 de suplimente contaminate cu substanțe farmaceutice nedeclarate; 45,5% erau vândute „pentru potență”, iar aproape jumătate dintre acestea conțineau sildenafil. În 2014–2016, peste o treime dintre probele contaminate (din toate categoriile) au fost găsite la vânzare online și o altă treime în colete din străinătate ^[16]. Pericolul e dublu: iei un medicament fără să știi, în cantitate necunoscută, și poți combina fără să vrei un inhibitor PDE5 cu un nitrat ^[17]. Dovezi moderate

Ce poți face

Această secțiune nu conține doze sau recomandări de tratament.

• Dacă ai disfuncție erectilă, cere medicului o evaluare cardiovasculară, nu doar o rețetă.
• Factorii de risc sunt aceiași ca pentru inimă: renunțarea la fumat, slăbitul dacă ai greutate în plus, mișcarea aerobă regulată (care ajută și dispoziția) și controlul tensiunii și glicemiei.
• Dacă iei nitrați sau folosești „poppers”, nu lua niciun medicament sau supliment „pentru potență”; spune-i medicului despre problemă. Suplimentele „pentru potență” cumpărate online pot conține medicamente nedeclarate.
• Spune-i medicului dacă un medicament nou coincide cu o schimbare a dorinței sau a funcției sexuale; există adesea alternative.
• La femei, întreabă de sindromul genito-urinar dacă ai uscăciune sau durere la contact sexual după menopauză; e tratabil și rar discutat spontan. Terapia sexuală sau de cuplu e o opțiune cu dovezi, nu un ultim resort.

Ce nu știm încă

• Dacă tratarea disfuncției erectile previne evenimentele cardiace. Datele despre un posibil efect cardioprotector al inhibitorilor PDE5 sunt retrospective, nu randomizate ^[17].
• Cât din legătura cu depresia e cauză și cât efect ^[6], și dacă relația în J cu alcoolul e reală sau reflectă faptul că oamenii bolnavi beau mai puțin ^[8].
• Tratamentele „restaurative” (unde de șoc, plasmă bogată în trombocite, celule stem) sunt discutate în consensul Princeton IV printre alternativele la PDE5 ^[17]; eficiența lor pe termen lung nu e încă stabilită. Dovezi slabe

Când să mergi la medic

Sună la 112 dacă:

• Apare durere sau presiune în piept, lipsă de aer, amețeală puternică sau leșin în timpul sau după actul sexual, mai ales după un medicament sau un supliment „pentru potență”.
• Ai o erecție care durează peste 4 ore (priapism): e o urgență care poate lăsa sechele permanente.
• Pierzi brusc vederea la un ochi sau auzul după un medicament pentru disfuncția erectilă.

Programează-te la medicul de familie, urolog sau ginecolog dacă:

• Ai probleme de erecție repetate, de peste 3 luni, mai ales dacă ai peste 40 de ani, diabet, tensiune mare sau fumezi.
• Dorința sexuală a scăzut persistent și te supără, sau coincide cu un medicament nou, oboseală, tristețe ori somn prost.
• Ai durere la contact sexual, uscăciune, sângerare după contact sau infecții urinare repetate.
• Ai luat un supliment „pentru potență” și ai avut palpitații, dureri de cap severe sau amețeli.

Surse

1. Dong JY, Zhang YH, Qin LQ. Erectile dysfunction and risk of cardiovascular disease: meta-analysis of prospective cohort studies. J Am Coll Cardiol. 2011. PubMed ↩
2. Köhler TS, Kloner RA, Rosen RC, et al. The Princeton IV Consensus Recommendations for the Management of Erectile Dysfunction and Cardiovascular Disease. Mayo Clin Proc. 2024. PubMed ↩
3. Feldman HA, Goldstein I, Hatzichristou DG, et al. Impotence and its medical and psychosocial correlates: results of the Massachusetts Male Aging Study. J Urol. 1994. PubMed ↩
4. Kouidrat Y, Pizzol D, Cosco T, et al. High prevalence of erectile dysfunction in diabetes: a systematic review and meta-analysis of 145 studies. Diabet Med. 2017. PubMed ↩
5. Cao S, Yin X, Wang Y, et al. Smoking and risk of erectile dysfunction: systematic review of observational studies with meta-analysis. PLoS One. 2013. PubMed ↩
6. Liu Q, Zhang Y, Wang J, et al. Erectile Dysfunction and Depression: A Systematic Review and Meta-Analysis. J Sex Med. 2018. PubMed ↩
7. Kellesarian SV, Malignaggi VR, Feng C, Javed F. Association between obstructive sleep apnea and erectile dysfunction: a systematic review and meta-analysis. Int J Impot Res. 2018. PubMed ↩
8. Li S, Song JM, Zhang K, Zhang CL. A Meta-Analysis of Erectile Dysfunction and Alcohol Consumption. Urol Int. 2021. PubMed ↩
9. Esposito K, Giugliano F, Di Palo C, et al. Effect of lifestyle changes on erectile dysfunction in obese men: a randomized controlled trial. JAMA. 2004. PubMed ↩
10. Silva AB, Sousa N, Azevedo LF, Martins C. Physical activity and exercise for erectile dysfunction: systematic review and meta-analysis. Br J Sports Med. 2017. PubMed ↩
11. Shifren JL, Monz BU, Russo PA, et al. Sexual problems and distress in United States women: prevalence and correlates. Obstet Gynecol. 2008. PubMed ↩
12. The NAMS 2020 GSM Position Statement Editorial Panel. The 2020 genitourinary syndrome of menopause position statement of The North American Menopause Society. Menopause. 2020. PubMed ↩
13. Serretti A, Chiesa A. Treatment-emergent sexual dysfunction related to antidepressants: a meta-analysis. J Clin Psychopharmacol. 2009. PubMed ↩
14. Frühauf S, Gerger H, Schmidt HM, Munder T, Barth J. Efficacy of psychological interventions for sexual dysfunction: a systematic review and meta-analysis. Arch Sex Behav. 2013. PubMed ↩
15. Franco MM, Pena CC, de Freitas LM, et al. Pelvic Floor Muscle Training Effect in Sexual Function in Postmenopausal Women: A Randomized Controlled Trial. J Sex Med. 2021. PubMed ↩
16. Tucker J, Fischer T, Upjohn L, Mazzera D, Kumar M. Unapproved Pharmaceutical Ingredients Included in Dietary Supplements Associated With US Food and Drug Administration Warnings. JAMA Netw Open. 2018. PubMed ↩
17. Kloner RA, Burnett AL, Miner M, et al. Princeton IV consensus guidelines: PDE5 inhibitors and cardiac health. J Sex Med. 2024. PubMed ↩
18. Nehra A, Jackson G, Miner M, et al. The Princeton III Consensus recommendations for the management of erectile dysfunction and cardiovascular disease. Mayo Clin Proc. 2012. PubMed ↩