Prevenirea demenței — ce factori de risc poți influența

Important: Acest ghid este informativ și nu te poate ajuta să afli dacă tu sau cineva apropiat are demență. Diagnosticul se pune doar de medic, după evaluare. Dacă observi probleme de memorie sau de comportament, citește secțiunea „Când să mergi la medic”.

Pe scurt

• Comisia Lancet din 2024 a identificat 14 factori de risc modificabili pentru demență și a estimat că, la nivel de populație, aproape jumătate din cazuri ar putea fi, teoretic, prevenite sau amânate. Dovezi moderate
• Cifra de „circa 45%” este o estimare statistică pentru populații întregi, nu un risc personal și nici o promisiune pentru tine.
• Folosirea aparatelor auditive e asociată cu un declin cognitiv mai lent în studiile observaționale, dar marele studiu randomizat ACHIEVE nu a găsit un beneficiu în ansamblul participanților. Dovezi slabe
• Controlul strict al tensiunii arteriale a redus riscul de tulburare cognitivă ușoară în studiul SPRINT MIND, dar efectul asupra demenței propriu-zise nu a fost semnificativ statistic. Dovezi moderate
• Activitatea fizică și contactul social sunt asociate constant cu un risc mai mic, dar dovezile vin mai ales din studii observaționale. Dovezi moderate

Ce spune știința

Ce înseamnă „factori de risc modificabili”

Demența este un termen-umbrelă pentru boli care afectează treptat memoria, gândirea și capacitatea de a te descurca singur în viața de zi cu zi. Boala Alzheimer este forma cea mai frecventă. Vârsta și genetica nu pot fi schimbate, dar alți factori, numiți „modificabili”, pot fi influențați.

Raportul din 2024 al Comisiei Lancet pentru demență, scris de un grup internațional de cercetători, enumeră 14 astfel de factori, grupați pe etape ale vieții ^[1]:

• în tinerețe: nivelul scăzut de educație;
• la vârsta de mijloc: pierderea auzului, colesterolul LDL crescut, depresia, traumatismele craniene, inactivitatea fizică, diabetul, fumatul, hipertensiunea, obezitatea, consumul excesiv de alcool;
• la vârste înaintate: izolarea socială, poluarea aerului, pierderea vederii netratată.

Față de raportul anterior, au fost adăugați colesterolul LDL crescut și pierderea vederii netratată ^[1]. Dovezi moderate

Ce înseamnă „aproape jumătate din cazuri ar putea fi prevenite”

Comisia estimează că eliminarea completă a celor 14 factori ar putea preveni sau amâna aproximativ 45% din cazurile de demență la nivel mondial ^[1]. E important să înțelegi corect această cifră:

• Este calculată pe baza unor asocieri din studii observaționale, presupunând că relațiile sunt cauzale. Unele probabil nu sunt în întregime cauzale.
• Presupune eliminarea totală a factorilor de risc, ceea ce nu se întâmplă în realitate.
• Se aplică populațiilor, nu unei persoane anume. Poți face totul „corect” și totuși să dezvolți demență, după cum poți avea mulți factori de risc fără să o dezvolți.

Mesajul util este că o parte din risc depinde de lucruri pe care societatea și fiecare om le pot influența. Dovezi moderate

Auzul și aparatele auditive

Pierderea auzului este unul dintre factorii cu cea mai mare contribuție estimată la nivel de populație ^[1]. O meta-analiză din 2023 a găsit că, în studiile pe termen lung, persoanele cu pierdere de auz care foloseau aparate auditive au avut cu aproximativ 19% mai puțin declin cognitiv decât cele care nu le foloseau ^[3]. Majoritatea datelor provin însă din studii observaționale, în care cei care poartă aparate pot diferi și în alte privințe (venit, educație, acces la îngrijiri). Dovezi slabe

Studiul randomizat ACHIEVE a inclus 977 de adulți între 70 și 84 de ani cu pierdere de auz netratată. Jumătate au primit consiliere audiologică și aparate auditive, jumătate sesiuni de educație pentru sănătate. După 3 ani, declinul cognitiv a fost practic identic în cele două grupuri ^[2]. O analiză de sensibilitate prespecificată a sugerat totuși un posibil beneficiu la subgrupul cu risc mai mare de declin (participanți mai în vârstă, cu mai mulți factori de risc), dar nu la voluntarii mai sănătoși ^[2]. Rezultatul e deci mixt: nu dovedește un beneficiu general, dar nici nu îl exclude pentru persoanele cu risc crescut. Dovezi slabe

Aparatele auditive au oricum beneficii clare pentru comunicare și calitatea vieții, independent de întrebarea despre demență.

Tensiunea arterială

În studiul SPRINT MIND, peste 9.300 de adulți cu hipertensiune (fără diabet sau accident vascular în antecedente) au fost repartizați aleatoriu la o țintă de tensiune sistolică sub 120 mmHg sau sub 140 mmHg ^[4]. După o urmărire mediană de circa 5 ani, demența probabilă a apărut ceva mai rar în grupul cu control intensiv, dar diferența nu a fost semnificativă statistic. În schimb, riscul de tulburare cognitivă ușoară a scăzut semnificativ ^[4]. Autorii notează că studiul a fost oprit mai devreme (din cauza beneficiului cardiovascular) și că a avut mai puține cazuri de demență decât se aștepta, deci posibil prea puțină putere statistică ^[4]. Dovezi moderate

Ținta de tensiune potrivită pentru tine o stabilește medicul, în funcție de vârstă, alte boli și toleranță.

Mișcarea

O meta-analiză a 58 de studii prospective, cu peste 250.000 de participanți, a găsit că persoanele mai active fizic au avut un risc de demență cu aproximativ 20% mai mic, iar asocierea s-a menținut și în studiile cu urmărire de peste 20 de ani ^[6]. Asta reduce, dar nu elimină, posibilitatea ca relația să fie inversă (adică boala incipientă să-i facă pe oameni mai puțin activi). Autorii semnalează și o posibilă părtinire de publicare ^[6]. Dovezi moderate

Un program combinat

Studiul randomizat finlandez FINGER a inclus 1.260 de persoane între 60 și 77 de ani, cu risc crescut. Timp de 2 ani, un grup a primit un program combinat (alimentație, exerciții fizice, antrenament cognitiv, monitorizarea factorilor vasculari), iar celălalt sfaturi generale de sănătate ^[5]. Grupul cu programul combinat a avut rezultate ceva mai bune la testele cognitive, dar diferența a fost mică ^[5]. Studiul a măsurat performanța cognitivă, nu apariția demenței. Dovezi moderate

Educația și relațiile sociale

Educația din copilărie și tinerețe pare să construiască o „rezervă cognitivă”, adică o capacitate a creierului de a compensa mai mult timp leziunile ^[1]. Dovezi moderate

O meta-analiză a 19 studii de cohortă a găsit că participarea socială scăzută, contactul social rar și singurătatea au fost asociate cu un risc mai mare de demență, de mărime comparabilă cu alți factori cunoscuți ^[7]. În cohorta britanică Whitehall II, urmărită 28 de ani, contactul mai frecvent cu prietenii la 60 de ani a fost asociat cu un risc ceva mai mic ^[8]. Autorii recunosc că o viață socială bogată poate fi și un semn al unei rezerve cognitive mai mari, nu doar o cauză ^[8]. Dovezi slabe

Ce poți face

Pașii de mai jos sunt recomandări generale de sănătate, utile și pentru inimă, nu doar pentru creier.

• Verifică-ți auzul și vederea, mai ales după 50–60 de ani, și discută cu medicul dacă ai nevoie de aparat auditiv sau ochelari ^[1].
• Află-ți tensiunea arterială, glicemia și colesterolul și urmează planul stabilit cu medicul dacă sunt crescute ^[1][4].
• Mișcă-te regulat. Pentru idei concrete, vezi ghidul despre pașii zilnici și ghidul despre antrenamentul de forță după 40 de ani.
• Păstrează legăturile sociale și activitățile care te solicită mental ^[7][8].
• Nu fuma, limitează alcoolul și protejează-ți capul (cască la bicicletă, centura de siguranță) ^[1].
• Tratează depresia dacă apare; e și un factor de risc, și o problemă în sine ^[1].
• Pentru somn și stres, vezi ghidul despre somn și ghidul despre concentrare și creier.

Ce nu știm încă

• Cât din cele 45% e cu adevărat cauzal. Cifra se bazează mai ales pe studii observaționale ^[1].
• Dacă aparatele auditive previn demența. ACHIEVE a avut rezultat neutru în ansamblu; urmărirea pe termen mai lung va conta ^[2].
• Ce combinație de intervenții funcționează cel mai bine și pentru cine. Programele combinate au avut efecte mici asupra testelor cognitive ^[5].
• Suplimentele, jocurile de „antrenament al creierului” și dietele speciale promovate ca „anti-demență” nu au, în general, dovezi solide că previn boala. Nedovedit

Când să mergi la medic

Uitarea ocazională a unui nume sau a locului cheilor e frecventă și nu înseamnă demență. Mergi la medicul de familie (care te poate trimite la neurolog, psihiatru sau geriatru) dacă tu sau cei apropiați observați:

• probleme de memorie care se agravează și afectează viața de zi cu zi (întrebări repetate, uitarea unor evenimente recente importante);
• dificultăți noi la sarcini obișnuite: gestionarea banilor, gătitul, folosirea telefonului;
• rătăcirea în locuri cunoscute;
• dificultăți de a găsi cuvintele sau de a urmări o conversație;
• schimbări de personalitate, apatie, suspiciune sau confuzie nou apărute.

Mergi de urgență dacă confuzia apare brusc, în ore sau zile, sau dacă apar slăbiciune pe o parte a corpului, tulburări de vorbire ori de vedere bruște. Acestea pot fi semne de accident vascular sau de altă problemă acută, nu de demență.

Surse

1. Livingston G, Huntley J, Liu KY, Costafreda SG, et al. Dementia prevention, intervention, and care: 2024 report of the Lancet standing Commission. Lancet. 2024. PubMed
2. Lin FR, Pike JR, Albert MS, Arnold M, et al. Hearing intervention versus health education control to reduce cognitive decline in older adults with hearing loss in the USA (ACHIEVE): a multicentre, randomised controlled trial. Lancet. 2023. PubMed
3. Yeo BSY, Song HJJMD, Toh EMS, Ng LS, et al. Association of Hearing Aids and Cochlear Implants With Cognitive Decline and Dementia: A Systematic Review and Meta-analysis. JAMA Neurology. 2023. PubMed
4. SPRINT MIND Investigators for the SPRINT Research Group, Williamson JD, Pajewski NM, Auchus AP, et al. Effect of Intensive vs Standard Blood Pressure Control on Probable Dementia: A Randomized Clinical Trial. JAMA. 2019. PubMed
5. Ngandu T, Lehtisalo J, Solomon A, Levälahti E, et al. A 2 year multidomain intervention of diet, exercise, cognitive training, and vascular risk monitoring versus control to prevent cognitive decline in at-risk elderly people (FINGER): a randomised controlled trial. Lancet. 2015. PubMed
6. Iso-Markku P, Kujala UM, Knittle K, Polet J, et al. Physical activity as a protective factor for dementia and Alzheimer's disease: systematic review, meta-analysis and quality assessment of cohort and case-control studies. British Journal of Sports Medicine. 2022. PubMed
7. Kuiper JS, Zuidersma M, Oude Voshaar RC, Zuidema SU, et al. Social relationships and risk of dementia: A systematic review and meta-analysis of longitudinal cohort studies. Ageing Research Reviews. 2015. PubMed
8. Sommerlad A, Sabia S, Singh-Manoux A, Lewis G, et al. Association of social contact with dementia and cognition: 28-year follow-up of the Whitehall II cohort study. PLoS Medicine. 2019. PubMed