Important: Acest ghid este informativ. Nu conține scheme de tratament. Un deficit de fier are întotdeauna o cauză care trebuie căutată, iar suplimentele de fier pot face rău dacă nu ai nevoie de ele. Decizia se ia pe baza analizelor, împreună cu medicul.
Pe scurt
- Feritina din sânge reflectă rezervele de fier ale corpului. O valoare sub 15 µg/L indică rezerve epuizate, iar una sub 30 µg/L indică, în general, rezerve scăzute. Dovezi puternice
- Poți avea deficit de fier fără anemie: hemoglobina e normală, dar rezervele sunt goale. Dovezi puternice
- La femeile fără anemie, cu oboseală și feritină scăzută, fierul a redus modest oboseala raportată, dar nu a îmbunătățit capacitatea fizică măsurată. Dovezi moderate
- Femeile cu menstruație, sportivii (mai ales cei de anduranță) și vegetarienii au, în medie, rezerve de fier mai mici. Dovezi moderate
- Fierul în exces se acumulează și poate afecta ficatul și alte organe; hemocromatoza ereditară e frecventă la persoanele de origine nord-europeană. Dovezi puternice
Ce spune știința
Ce este feritina și cum se interpretează
Fierul e necesar pentru hemoglobină (proteina care transportă oxigenul în sânge) și pentru multe procese care produc energie în celule. Corpul nu are o cale activă de a elimina fierul, așa că îl reglează aproape exclusiv prin absorbția din intestin. Hormonul care controlează absorbția se numește hepcidină [2]. Dovezi puternice
Feritina este proteina în care se depozitează fierul, iar nivelul ei din sânge oglindește rezervele. Ghidul Societății Britanice de Gastroenterologie (2021) rezumă pragurile folosite în practică [1]: Dovezi puternice
- sub 15 µg/L: rezerve de fier absente, valoare foarte specifică pentru deficit;
- sub 30 µg/L: în general, rezerve scăzute; limita inferioară a „normalului” variază între laboratoare, între 15 și 30 µg/L;
- un prag de 45 µg/L a fost propus ca un compromis bun între a nu rata deficitul și a nu-l supradiagnostica.
Există o capcană importantă: feritina crește și în inflamații sau infecții. De aceea, o feritină „normală” nu exclude deficitul la cineva cu o boală inflamatorie [1]. Medicul poate cere atunci și alte teste, cum ar fi saturația transferinei.
Deficit de fier fără anemie
Anemia apare când fierul lipsește atât de mult încât scade hemoglobina. Înainte de asta, rezervele se pot goli fără ca hemograma să arate ceva. Un review din The Lancet subliniază că deficitul de fier poate avea consecințe clinice și funcționale și în absența anemiei [2]. Dovezi moderate
Fierul și oboseala: studiul Vaucher
Cel mai citat studiu pe acest subiect a fost publicat în 2012 în CMAJ [3]. În Franța, 198 de femei între 18 și 53 de ani, cu menstruație, oboseală inexplicabilă, feritină sub 50 µg/L și hemoglobină normală, au primit timp de 12 săptămâni fie fier pe cale orală, fie placebo. Dovezi moderate
Scorul de oboseală a scăzut cu aproximativ 48% în grupul cu fier și cu aproximativ 29% în grupul placebo. Diferența a fost semnificativă statistic. Nu au existat însă diferențe pentru calitatea vieții, depresie sau anxietate [3]. Observă și cât de mare a fost efectul placebo: o parte importantă din îmbunătățire a apărut și fără fier.
O meta-analiză din 2018, cu 18 studii randomizate și peste 1.100 de participanți fără anemie, dar cu deficit de fier, a găsit o reducere modestă a oboselii raportate, dar nicio îmbunătățire a capacității fizice măsurate obiectiv, de exemplu a consumului maxim de oxigen [4]. Dovezi moderate
Pentru context mai larg despre oboseală, vezi ghidul despre oboseala persistentă.
Cine are risc mai mare
Femeile cu menstruație. Pierderea de sânge e un mecanism frecvent de deficit, iar menstruația abundentă este o cauză clasică [1][2]. Dovezi puternice
Sportivii. Un review narativ estimează că aproximativ 15–35% dintre sportive și 5–11% dintre sportivi au deficit de fier. Efortul crește temporar hepcidina, ceea ce poate reduce absorbția fierului în orele de după antrenament [7]. Dovezi moderate
Vegetarienii. Fierul din plante (non-hem) se absoarbe mai greu decât cel din carne (hem). O meta-analiză a 24 de studii transversale a găsit feritină mai mică la vegetarieni decât la nevegetarieni, cu aproximativ 30 µg/L în medie. Diferența a fost mai mare la bărbați decât la femei [6]. Studiile au fost observaționale, deci arată o asociere. Dovezi moderate
Bărbații și femeile după menopauză. Aici deficitul e mai puțin „normal” și trebuie investigat: ghidul britanic notează că aproximativ o treime dintre bărbații și femeile după menopauză cu anemie feriprivă au o boală de bază, cel mai des la nivelul tubului digestiv [1]. Un review recomandă și luarea în calcul a testării pentru boala celiacă [2]. Dovezi puternice
Absorbția: ce s-a testat în studii
Când fierul e administrat pe cale orală, hepcidina crește și poate reduce absorbția dozelor următoare [2]. Pornind de aici, un grup elvețian a făcut în 2017 două studii mici, randomizate, pe femei tinere cu rezerve de fier scăzute (feritină sub 25 µg/L) [5]. Dovezi slabe
În studii, administrarea fierului în zile alternative a dus la o absorbție cumulată mai mare decât administrarea zilnică, iar împărțirea dozei în două prize pe zi nu a crescut absorbția, ci doar hepcidina [5]. Studiile au avut 40 și, respectiv, 20 de participante, au măsurat absorbția (nu simptomele) și autorii au cerut confirmarea rezultatelor la persoane cu anemie [5]. Sunt informații despre fiziologie, nu o schemă de urmat pe cont propriu.
Riscul de a lua fier „preventiv”
Hemocromatoza ereditară este una dintre cele mai frecvente boli genetice la persoanele de origine nord-europeană: corpul absoarbe prea mult fier, care se depune în ficat și în alte organe [8]. Dovezi puternice Multe persoane nu știu că o au. Un supliment de fier luat fără analize poate agrava încărcarea cu fier, iar o feritină crescută poate avea și alte cauze, cum ar fi ficatul gras sau consumul de alcool [8]. Autorii meta-analizei despre vegetarieni notează și ei că rezervele mari de fier au fost asociate cu unele boli cronice [6]. Dovezi slabe
Ce poți face
- Dacă ești obosit constant, discută cu medicul despre analize. Hemograma și feritina sunt teste uzuale; medicul poate adăuga saturația transferinei și un marker de inflamație. Vezi și ghidul despre analizele de sânge pentru prevenție.
- Nu începe suplimente de fier fără o analiză care arată că ai nevoie. Dacă ai deficit, cauza trebuie căutată, nu doar tratată [1][2].
- Dacă ești vegetarian, sportiv de anduranță sau ai menstruații abundente, merită să știi că ai un risc mai mare și să menționezi asta medicului [6][7].
- Alimentația contează pentru toată lumea. Carnea roșie, peștele și fructele de mare conțin fier hem; leguminoasele, verdețurile și cerealele integrale conțin fier non-hem, care se absoarbe mai greu [6]. Dacă ți se recomandă fier, întreabă medicul cum, cât timp și când repeți analizele; nu există o doză potrivită pentru toată lumea.
Ce nu știm încă
- Pragul optim de feritină pentru tratament la persoanele fără anemie e încă discutat; studiile au folosit valori diferite (de la 15 la 50 µg/L) [1][3][4].
- Efectul real asupra energiei a fost măsurat mai ales prin chestionare, iar efectul placebo a fost mare [3][4].
- Schemele în zile alternative au fost studiate pe grupuri mici de femei tinere și au măsurat absorbția, nu rezultatele clinice [5].
- Afirmațiile populare că „toată lumea ar trebui să aibă feritina peste 100” nu sunt susținute de ghidurile citate aici. Nedovedit
Când să mergi la medic
- Oboseală persistentă, paloare, respirație grea la efort mic, palpitații sau amețeli.
- Menstruații foarte abundente sau prelungite.
- Sânge în scaun, scaune negre, scădere în greutate inexplicabilă sau schimbări ale tranzitului intestinal; mai ales dacă ești bărbat sau după menopauză.
- Pofta de a mânca gheață, pământ sau alte lucruri necomestibile (semn clasic de deficit de fier).
- Dacă ai rude cu hemocromatoză, dacă ai o feritină crescută la analize sau dacă iei deja fier de ceva timp fără control.
Surse
- Snook J, Bhala N, Beales ILP, et al. British Society of Gastroenterology guidelines for the management of iron deficiency anaemia in adults. Gut. 2021. PubMed
- Pasricha SR, Tye-Din J, Muckenthaler MU, Swinkels DW. Iron deficiency. Lancet. 2021. PubMed
- Vaucher P, Druais PL, Waldvogel S, Favrat B. Effect of iron supplementation on fatigue in nonanemic menstruating women with low ferritin: a randomized controlled trial. CMAJ. 2012. PubMed
- Houston BL, Hurrie D, Graham J, et al. Efficacy of iron supplementation on fatigue and physical capacity in non-anaemic iron-deficient adults: a systematic review of randomised controlled trials. BMJ Open. 2018. PubMed
- Stoffel NU, Cercamondi CI, Brittenham G, et al. Iron absorption from oral iron supplements given on consecutive versus alternate days and as single morning doses versus twice-daily split dosing in iron-depleted women: two open-label, randomised controlled trials. Lancet Haematol. 2017. PubMed
- Haider LM, Schwingshackl L, Hoffmann G, Ekmekcioglu C. The effect of vegetarian diets on iron status in adults: A systematic review and meta-analysis. Crit Rev Food Sci Nutr. 2018. PubMed
- Sim M, Garvican-Lewis LA, Cox GR, et al. Iron considerations for the athlete: a narrative review. Eur J Appl Physiol. 2019. PubMed
- Kowdley KV, Brown KE, Ahn J, Sundaram V. ACG Clinical Guideline: Hereditary Hemochromatosis. Am J Gastroenterol. 2019. PubMed