Notă: Acest ghid este informativ. Dacă ai antecedente de cancer colorectal, polipi intestinali sau boli cronice, discută alimentația cu medicul tău.
Pe scurt
- Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC, parte a OMS) a clasificat în 2015 carnea procesată drept cancerigenă pentru om (grupa 1) și carnea roșie drept probabil cancerigenă (grupa 2A). Dovezi puternice
- Clasificarea arată cât de sigură e legătura, nu cât de mare e riscul. Carnea procesată nu e „la fel de periculoasă ca fumatul”. Dovezi puternice
- În studii, fiecare 50 g de carne procesată pe zi s-a asociat cu un risc relativ de cancer colorectal cu circa 18% mai mare. În cifre absolute, creșterea este mică pentru o persoană. Dovezi moderate
- Un grup de cercetători (NutriRECS, 2019) a considerat dovezile prea slabe ca să recomande reducerea consumului. Concluzia lor a fost puternic contestată. Dovezi slabe
- Carnea e o sursă valoroasă de proteine, fier, zinc și vitamina B12. Dovezi puternice
Ce spune știința
Ce înseamnă „carne roșie” și „carne procesată”
Carnea roșie înseamnă carnea de mamifere: vită, vițel, porc, miel, oaie, cal, capră. Carnea procesată este carnea transformată prin sărare, afumare, maturare, fermentare sau alte procedee pentru gust ori conservare: mezeluri, cârnați, șuncă, salam, crenvurști, conserve de carne [2]. Puiul și peștele nu intră în aceste categorii.
Decizia IARC din 2015
Un grup de lucru internațional al IARC a evaluat studiile disponibile despre carne și cancer. Carnea procesată a fost încadrată în grupa 1, pe baza dovezilor suficiente că provoacă cancer colorectal. Carnea roșie a fost încadrată în grupa 2A („probabil cancerigenă”), pe baza unor dovezi limitate la om, dar a unor dovezi mecanistice puternice [1][2]. Dovezi puternice
Conform rezumatului publicat de IARC, riscul de cancer colorectal a crescut cu circa 18% pentru fiecare 50 g de carne procesată consumate zilnic și cu circa 17% pentru fiecare 100 g de carne roșie pe zi [1]. Dovezi moderate O meta-analiză independentă din 2011 a ajuns la valori similare pentru carnea roșie și procesată luate împreună [3].
Mecanismele propuse includ compușii nitrozați (formați din nitriții adăugați în mezeluri și din fierul hemic din carne) și substanțele care apar la gătitul la temperaturi foarte mari, cum ar fi grătarul sau prăjirea intensă [1]. Dovezi moderate
Atenție la interpretare. OMS explică faptul că grupele IARC arată cât de puternice sunt dovezile că ceva poate cauza cancer, nu cât de mare este riscul la o anumită expunere [2]. Tutunul este tot în grupa 1, dar riscul de cancer asociat fumatului este mult mai mare decât cel asociat cărnii procesate. Pentru carnea procesată, vorbim de o creștere relativă de ordinul a 18% la 50 g pe zi.
Risc relativ vs. risc absolut, pe înțelesul tuturor
Riscul relativ spune cu cât crește riscul față de punctul de pornire, în procente din acel punct. Riscul absolut spune câți oameni din 100 sunt afectați efectiv.
Un exemplu de calcul, cu cifre rotunjite: să presupunem că riscul unei persoane de a face cancer colorectal pe parcursul vieții este de 5 din 100. O creștere relativă de 18% înseamnă 5 × 1,18 ≈ 5,9 din 100. Altfel spus, la circa 100 de persoane care mănâncă zilnic 50 g de mezeluri (aproximativ 2–3 felii de șuncă sau un crenvurst) toată viața, ar apărea în medie aproximativ un caz în plus față de 100 de persoane care nu mănâncă. Riscul de bază real variază cu vârsta, sexul, genetica și alți factori.
Ambele perspective sunt adevărate. Pentru un singur om, diferența e mică. La nivelul unei țări întregi, unde milioane de oameni mănâncă zilnic mezeluri, înseamnă mii de cazuri. De aceea organizațiile de sănătate publică iau în serios cifre care par mici individual.
Controversa NutriRECS (2019)
În 2019, revista Annals of Internal Medicine a publicat un set de analize sistematice și o recomandare a consorțiului NutriRECS. Autorii au folosit metoda GRADE, un sistem de evaluare a certitudinii dovezilor care pornește de la premisa că studiile observaționale oferă, în general, certitudine scăzută.
Ce au găsit: reducerea consumului de carne roșie sau procesată cu 3 porții pe săptămână s-a asociat cu o scădere „foarte mică” a riscului de deces, boli cardiovasculare și diabet de tip 2, iar dovezile erau de certitudine scăzută [4]. O analiză a tiparelor alimentare a ajuns la concluzii similare pentru cancer [5]. Pe această bază, panelul a sugerat ca adulții să-și continue consumul actual, ca recomandare slabă, bazată pe dovezi de certitudine scăzută [6]. Dovezi slabe
Recomandarea a fost criticată intens, inclusiv în numeroase scrisori publicate ulterior în aceeași revistă [6]. Principalele obiecții: în nutriție, studiile randomizate pe zeci de ani sunt aproape imposibile, deci a pune automat studiile observaționale pe treapta „certitudine scăzută” poate subestima dovezile; în plus, chiar efectele mici contează la nivelul populației. Merită observat că analizele NutriRECS nu au contrazis direcția asocierilor; au interpretat diferit cât de sigure și cât de importante sunt acestea [4][5].
Ce recomandă organizațiile
Fondul Mondial pentru Cercetarea Cancerului (WCRF) recomandă, pentru cei care mănâncă carne roșie, cel mult aproximativ trei porții pe săptămână, adică circa 350–500 g carne gătită, și foarte puțină sau deloc carne procesată [7]. Dovezi puternice OMS precizează că lucrează la un ghid nou despre consumul optim de alimente de origine animală, care va include recomandări despre carnea roșie și procesată [2].
Valoarea nutritivă a cărnii
Carnea este o sursă de proteine de calitate biologică ridicată, fier hemic (absorbit mai ușor decât fierul din plante), vitamina B12 și alte vitamine din grupul B, zinc, seleniu și fosfor [8]. Dovezi puternice Conținutul de grăsime variază mult în funcție de specie, hrănirea animalului și bucata aleasă [8]. Același review subliniază diferența importantă dintre carnea ca atare și produsele din carne procesată [8].
Pentru unele grupuri, precum femeile cu pierderi menstruale mari, vârstnicii cu aport proteic scăzut sau persoanele cu anemie prin deficit de fier, carnea poate fi o sursă utilă de nutrienți greu de obținut în altă parte.
Ce poți face
- Distinge între carnea procesată și carnea neprocesată. Dovezile cele mai solide privesc mezelurile și cârnații [1][2].
- Ghidurile WCRF sugerează limitarea cărnii roșii la aproximativ trei porții pe săptămână și cât mai puțină carne procesată [7].
- Variază sursele de proteine: pește, pui, ouă, leguminoase, lactate. Vezi ghidul despre pește și sardine și ghidul despre proteine.
- Atenție la metoda de gătire. Arderea cărnii pe grătar sau la flacără deschisă produce compuși considerați potențial cancerigeni [1].
- Gândește în context. Riscul unei alimentații depinde și de fibre, legume, alcool, greutate și activitate fizică. Vezi ghidul despre alcool.
Ce nu știm încă
- Dacă există un prag sigur. Datele de la evaluarea IARC nu au permis o concluzie despre un nivel de consum fără risc [2].
- Cât din asociere este cauzală. Cei care mănâncă multă carne procesată pot avea și alte obiceiuri mai puțin sănătoase; ajustarea statistică nu elimină complet această problemă [4].
- Diferențele dintre tipuri de carne și metode de procesare (de exemplu, cu sau fără nitriți adăugați).
- Rezultatul viitorului ghid OMS despre alimentele de origine animală [2].
Când să mergi la medic
- Sânge în scaun, scaun negru sau schimbări persistente ale tranzitului intestinal (diaree sau constipație care durează peste câteva săptămâni).
- Scădere în greutate neexplicată, oboseală persistentă sau anemie descoperită la analize.
- Dacă ai o rudă de gradul I cu cancer colorectal sau polipi: întreabă medicul de vârsta potrivită pentru colonoscopie sau alte teste de screening.
- Dacă ai peste 50 de ani și nu ai făcut niciodată un test de screening pentru cancer colorectal, discută cu medicul de familie.
Surse
- Bouvard V, Loomis D, Guyton KZ, et al. Carcinogenicity of consumption of red and processed meat. Lancet Oncol. 2015. PubMed
- Organizația Mondială a Sănătății. Carcinogenicity of red and processed meat — întrebări și răspunsuri. OMS
- Chan DS, Lau R, Aune D, et al. Red and processed meat and colorectal cancer incidence: meta-analysis of prospective studies. PLoS One. 2011. PubMed
- Zeraatkar D, Han MA, Guyatt GH, et al. Red and Processed Meat Consumption and Risk for All-Cause Mortality and Cardiometabolic Outcomes: A Systematic Review and Meta-analysis of Cohort Studies. Ann Intern Med. 2019. PubMed
- Vernooij RWM, Zeraatkar D, Han MA, et al. Patterns of Red and Processed Meat Consumption and Risk for Cardiometabolic and Cancer Outcomes: A Systematic Review and Meta-analysis of Cohort Studies. Ann Intern Med. 2019. PubMed
- Johnston BC, Zeraatkar D, Han MA, et al. Unprocessed Red Meat and Processed Meat Consumption: Dietary Guideline Recommendations From the Nutritional Recommendations (NutriRECS) Consortium. Ann Intern Med. 2019. PubMed
- World Cancer Research Fund. Limit consumption of red and processed meat. WCRF
- Pereira PM, Vicente AF. Meat nutritional composition and nutritive role in the human diet. Meat Sci. 2013. PubMed